Membrii Consiliului de Administrație al Centrului Național al Cinematografiei și cineaștii semnatari solicită membrilor Camerei Deputaților respingerea Proiectului de respingere a OUG 91/2016 și întoarcerea Proiectului de adoptare a OUG 91/2016 la Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă pentru o dezbatere publică reală. Acest act normativ a fost conceput, după un îndelung proces de consultare și dezbatere publică, pentru a răspunde unor nevoi critice ale sectorului cinematografic, un domeniu de maximă vizibilitate și impact pentru România, și merită o atenție reală din partea Parlamentului României și o dezbatere cu toți actorii cheie ai domeniului care să asigure instrumentele legislative necesare pentru o dezvoltare și consolidare a acestuia în continuare.

În data de 16 mai Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților a avut pe agendă, anunțată cu doar câteva zile înainte, Ordonanța Guvernului nr. 91/2016 de modificare a cadrului normativ privind cinematografia. În doar câteva minute, în lipsa oricărei dezbateri publice, fără invitarea și consultarea nici unui reprezentant al domeniului vizat de actul normativ și pe baza unor argumente neadevărate (precum faptul că ordonanța de urgență ar fi fost adoptată pe perioada vacanței parlamentare) sau ridicole, fără nici o legătură cu conținutul său, comisia condusă de domnul deputat Gigel Știrbu a acordat acesteia un aviz negativ. Mai mult, raportul scris al Comisiei, redactat astăzi, 22 mai, nu include nici un argument cu privire la avizul negativ oferit.

Or, OUG 91/2016 a fost adoptată de Guvernul Cioloș, la inițiativa Ministrului Culturii, doamna Corina Șuteu, în ședința Guvernului din data de 29 noiembrie 2016, în urma unui amplu proces de elaborare și consultare publică derulat de-a lungul anului 2016. Acesta s-a bazat pe activitatea unui grup de lucru format de reprezentanți ai sectorului (din care au făcut parte Tudor Giurgiu, Florin Mihăilescu, Cristian Mungiu, Bogdan Mustață, Paul Negoescu, Oana Radu și Andrei Rus) și a unei largi echipe și a inclus mai multe reprize de consultări, o audiere publică la care au participat aproape o sută de reprezentanți ai breslei, o consultare cu ministrul francez, care a susținut această inițiativă, precum și un amplu proces de avizare inter-instituțională a actului normativ, care a obținut avizul a numeroase ministere și instituții cu mandat în domeniile vizate, printre care Ministerul Justiției, Consiliul Legislativ și Consiliul Concurenței.

Acest act normativ a venit ca răspuns la solicitările făcute de ani de zile de breasla cinematografică, dar și de partenerii străini, pentru a răspunde unor probleme critice ale acestui sector și unei legislații învechite, care nu mai răspundea evoluției sectorului cinematografic românesc și pe plan european. Astfel, ordonanța de urgență îmbunătățește mecanismul de alocare a sprijnului financiar, prin organizarea unor concursuri deschise și transparente, care să încurajeze performanța, tinerii cineaști și producători, și o diversificare a actorilor activi în acest domeniu; mai mult, noul act normativ stabilește cadrul de bază și permite stabilirea a numeroase aspecte ale concursului de proiecte prin regulamentul adoptat prin ordin al ministrului culturii, permițând astfel adaptarea sa mai flexibilă în funcție de evoluția sectorului și a pieței. Ordonanța înlătură, de asemenea, riscul unor falimentări în masa a companiilor care au produs filme în ultimii zece ani prin plata TVA acolo unde aceasta nu a fost prevăzută și bugetată. Ordonanța instaurează principiul reciprocității în susținerea din fonduri publice a coproducțiilor minoritare (a unui film precum „Toni Erdmann”, în care producătorul român nu este majoritar), permițând astfel filmelor majoritar românești să obțină un sprijin similar din alte state europene (și evitând astfel întreruperea unui asemenea sprijin, așa cum mai multe state au avertizat că o vor face). Pe de altă parte, ordonanța își propune să acționeze asupra uneia din cele mai mari probleme ale sectorului cinematografic, și anume cinematografele, care afectează negativ accesul publicul românesc la filme, dar și capacitatea filmelor românești de a obține încasări pe piața locală; astfel, ordonanța facilitează autorităților locale care au preluat săli de cinema obținerea finanțării pentru reabilitarea lor, inclusiv prin sprijin financiar acordat de CNC pentru retehnologizarea acestora. Nu în ultimul rând, actul normativ și-a propus să răspundă situației actuale extrem de precare a patrimoniului cinematografic național, prin consolidarea instituțională a Arhivei Naționale de Filme, precum și sprijinul în conservarea viitorului patrimoniu cinematografic național.

În aceste condiții, solicităm membrilor Camerei Deputaților un vot responsabil privind un domeniu cheie al culturii române prin crearea unui cadru de dezbatere parlamentară reală, cu implicarea tuturor actorilor vizați de acest act normativ, și de îmbunătățire a actului normativ vizat (OUG 91/2016) și nu de respingere în bloc a unui important demers de necesară îmbunătățire a funcționării sectorului cinematografic.

 

Membrii Consiliului de administrație al Centrului Național al Cinematografiei:

Melinda Boros

Oana Radu

Horia Romanescu

Andrei Rus

 

Membri ai breslei cinematografice:

Cătălin Anchidin, PR industrii creative

Ilinca Belciu, distribuitor de film

Andreea Berechet, cercetător

Miruna Berescu, director, Festivalul International de Film ANONIMUL/producător

Ileana Bîrsan, critic și educator de cinema

Iulia Blaga, journalist și critic de film

Ștefan Bradea, distribuitor de film

Matei Branea, cineast, prorector UNATC București

Ioana Bugarin, actriță

Anca Buja, scenarist

Nae Caranfil, regizor

George Chiper-Lillemark, director de imagine, regizor

Mihai Chirilov, director artistic, Festivalul Internațional de Film Transilvania/ Festivalul Making Waves

Cătălin Cristuțiu, monteur

Ana Drăghici, director de imagine

Anca Drăgoi, sponsorship executive, Partnership for the Arts

Raluca Durbacă, critic de film

Helga Fodorean, producător

Stere Gulea, regizor

Oana Giurgiu, producător

Tudor Giurgiu, regizor/producător

Alina Grigore, actriță

Jamil Hendi, regizor

Valentin Hotea, regizor

Cristi Iftime, regizor

Yvonne Irimescu, director, Festivalul de film Next

Radu Jude, regizor

Tudor Cristian Jurgiu, regizor

Monica Lăzurean-Gorgan, regizor

Tudor Lucaciu, director de imagine

Tudor Mircea, director de imagine

Bogdan Mirică, regizor

Ioana Mischie, scenarist

Velvet Moraru, producător, care nu a susținut OUG 91/2016, dar care solicită Camerei Deputaților realizarea unei necesare dezbateri publice

Radu Muntean, regizor/producător

Boglárka Nagy, Responsabil de proiecte de film și al cinematografului Elvire Popesco, Institutul Francez din România

Alexander Nanau, regizor

Paul Negoescu, regizor/producător

Mona Nicoară, regizor

Marius Panduru, director de imagine

Emanuel Pârvu, regizor/actor

Luiza Pârvu, regizor

Toma Peiu, producător

Adina Pintilie, regizor/director artistic, Festivalul de film experimental BIEFF

Maria Popistașu, actriță

Iosif Prodan, critic de film

Mirona Radu, regizor

Iulia Rugină, regizor

Adrian Sitaru, regizor/producător

Ada Solomon, producător

Alexandru Solomon, regizor

Ana Szel, regizor

Roxana Szel, monteur

Nicolae Constantin Tănase, regizor

Andreea Vasile, actriță

Andreea Vălean, regizor/scenarist

Iulia Alexandra Voicu, asistent universitar și doctorand, UNATC București