Producători americani la Bucureşti: „Dacă au existat prejudecăţi în lumea filmului, în legătură cu România, ele încep să cadă”

Patrick Newall la filmări, în Bucureşti

Patrick Newall la filmări, în Bucureşti

Bucureştiul are rareori prilejul – spre deosebire de Budapesta, de pildă – să fie personaj într-un film străin. The Necessary Death of Charlie Countryman (regia Fredrik Bond), ale cărui filmări s-au încheiat de curând la Studiourile MediaPro, îi face acest cadou, iar doi dintre producătorii peliculei, Albert Berger şi Patrick Newall, speră să i se ducă oraşului vestea printre colegii lor americani.

„De câte ori am venit aici, nu-mi venea să cred cât de variate sunt posibilităţile pe care le oferă România pentru producţii”, spune Albert Berger, care a revenit în ţară la 10 ani după Cold Mountain, pentru Filmreporter.ro. Berger a produs în ultimii ani, prin Bona Fide Productions, filme independente de succes ca Little Miss Sunshine (2006) şi Little Children (2006), iar în trecut a lucrat cu Paramount Pictures la diverse proiecte, inclusiv Malcolm X.

Cealaltă casă de producţie din spatele filmului, Voltage Production, are în portofoliu alte câteva titluri indie cu premii mari în spate, The Hurt Locker (Oscar pentru Cel mai bun film) şi The Kite Runner, ceea ce ridică mult aşteptările pentru The Necessary Death of Charlie Countryman.

„E locul perfect în care să faci un film”

Pelicula i-a adus la Bucureşti pe Shia LaBeouf (Transformers), Mads Mikkelsen, Evan Rachel Wood, Melissa Leo, Rupert Grint, Til Schweiger şi se anunţă, după toate aparenţele, unul dintre highlight-urile de anul viitor. E o dramă romantică pulp, povestea unui american (LaBeouf) care călătoreşte în Europa după moartea mamei sale (Melissa Leo) şi se îndrăgosteşte de o femeie (Evan Rachel Wood) „revendicată” de un mafiot recunoscut pentru cruzimea sa (Mads Mikkelsen).

Albert Berger

Albert Berger

„Iniţial, povestea era plasată în Budapesta. Scenaristul Matt Drake petrecuse un an acolo, ca profesor de engleză. Era aproape un poem de dragoste pentru Budapesta. Însă, atunci când regizorul Fredrik Bond a început să se uite pe cifre… şi mai era şi faptul că voiam ca oraşul să nu arate ca în cărţile poştale. El avea o idee că Bucureştiul s-ar potrivi şi cum Patrick Newall ştia bine locul, am decis să rămânem aici”, explică Berger cum a primit Bucureştiul o poveste.

Filmul stă în aşteptare de şase ani şi era cât pe ce să fie făcut de trei ori, cu trei regizori diferiţi şi cu alţi actori. Însă faptul că Shia LaBeouf n-a renunţat niciodată la proiect i-a ţinut şi pe producători în priză. „Shia LaBeouf a intrat în proiect de la început, pentru că s-a simţit foarte legat, la nivel personal, de poveste. Iar pe Mads Mikkelsen l-am vrut în rolul negativ, însă audienţa americană nu îl ştia acum 5-6 ani, de aceea toată lumea a fost cam sceptică. Între timp, lucrurile s-au schimbat. Iar Shia a devenit un magnet pentru alţi actori şi cred că mulţi aşteaptă ca el să iasă puţin din schema Transformers şi Indiana Jones”, detaliază Berger.

„Dacă au existat prejudecăţi în lumea filmului, în legătură cu România, ele cred că încep să cadă. Şi filmul ăsta poate contribui la asta”, intervine Patrick Newall care, în ultimii doi ani, a devenit un soi de ambasador neoficial al României la Hollywood. A adus mai multe producţii cu buget mic la Studiourile MediaPro de la Buftea – The Timber, 6 Bullets, One in the Chamber – şi nume ca Jean Claude Van Damme, Dolph Lundgren, Cuba Gooding Jr. Iar zilele acestea duce tratative pentru mai multe proiecte mari.

„Nu ştiu dacă chiar am devenit un soi de ambasador, însă România mi se pare un loc excelent să faci filme. Oamenii care lucrează în domeniu sunt foarte, foarte bine pregătiţi, foarte flexibili, se acomodează uşor, sunt plini de idei, loiali. E locul perfect în care să faci un film. În vreme de criză, cred că orice studio vrea să-şi cheltuiască mai eficient banii şi să-şi reducă bugetele, dar să obţină aceeaşi calitate pentru filmele sale. Şi Bucureştiul îţi permite asta”, spune Newall pentru Filmreporter.ro.

În aceşti doi ani, s-a obişnuit cu birocraţia, cu micile şpăgi şi cu inconsecvenţa autorităţilor, dar a descoperit că are mai multă libertate de mişcare decât în SUA. În plus, toată lumea vorbeşte engleza. „Există o libertate aici care lipseşte de mulţi ani în State. Nu sunt foarte multe reguli, ceea ce uneori funcţionează în favoarea ta, alteori împotriva ta. De pildă, ai o stradă blocată până la ora 17.00, iar la 15.00, poliţistul spune că el pleacă, şi te trezeşti fără el şi tot aşa. Dar m-am obişnuit cu lucrurile astea”, povesteşte Newall.

„Nu trebuie să aduci tehnicieni din SUA ca să-ţi faci filmul la Bucureşti”

În lipsa facilităţilor fiscale, marele atu este echipa locală de artişti şi tehnicieni, care poate înlocui oricând una americană, cu costuri mai reduse. „Există o ezitare la început, când spui că vrei să filmezi în România, însă eu nu pot decât să le recomand tuturor să vină. O revelaţie pentru mine a fost ceva ce a spus tot Patrick – că nu trebuie să aduci tehnicieni din SUA ca să-ţi faci filmul la Bucureşti. Am fost uimit cât de buni sunt cei de la scenografie sau costume şi mi-am dat seama că nu e nevoie să vii cu o echipă după tine”, completează Albert Berger.

Pe lângă faptul că sunt bine pregătiţi, oamenii din industria locală nu au în contractele lor nici sutele de prevederi pe care le impun sindicatele din SUA. Ceea ce, pentru producători, e o uşurare. „Eu, personal, am un respect foarte mare pentru felul de a munci al românilor. Patricia Poenaru (n.r. producător MediaPro) şi cu mine am produs un film care s-a turnat în munţi, la -20 de grade Celsius. Nici un om din echipă nu a renunţat să vină pe set din această cauză. În prima zi, cea mai friguroasă din ultimii nu ştiu câţi ani, am avut un incident – o maşină a rămas blocată în râu – şi toată lumea a pus umărul şi a scos maşina de acolo. A fost un exemplu foarte bun despre ce înseamnă munca de echipă. Oamenii nu vin la muncă să bifeze ceva, chiar dau tot ce au mai bun. Nu spun că nu există oameni foarte buni sau cu spirit de echipă şi în State, însă aici sunt mult mai flexibili”, adaugă Patrick Newall.

Pentru The Necessary Death of Charlie Countryman, s-a filmat la Villacrosse, în Pasajul Englez, la Ateneul Român, la Operă şi pe străduţe din Centrul Vechi. „Bucureştiul are foarte multă personalitate. Am crescut în New York-ul anilor 70 şi 80 şi Bucureştiul îmi aminteşte foarte mult de perioada aceea, cu grafitti pe clădiri şi cu străzi vechi”, povesteşte Newall.

Dacă americanii s-ar opri pe stradă să urmărească ce vedete intră în cadru şi ar încerca să facă măcar o fotografie, românilor pare să le pese prea puţin ce se filmează – a constatat, cu destulă uimire, Patrick Newall. „Se întâmplă un lucru curios în Bucureşti: lumea nu se opreşte pe stradă să vadă ce se filmează. Nu le pasă. Poate le pasă că li s-a blocat strada, dar cam atât. Îmi face impresia că românii sunt mult mai cu picioarele pe pământ decât americanii, care sunt foarte preocupaţi de tot ce ţine de vedete”.

În aceşti doi ani, Newall a avut timp să călătorească prin ţară şi să descopere locuri. Le-a fotografiat şi, de fiecare dată când un producător de acasă e indecis, îi arată imaginile. „Carpaţii sunt locul meu preferat pentru filmări. Peisajul e absolut spectaculos. Pământul e neatins în multe locuri şi are o asprime care aduce a vechi. Îmi place să cred că există munţi spre care n-a fost îndreptată nici o cameră”.

Citeşte şi:

Mads Mikkelsen în România. Despre Hannibal Lecter, băieţi răi şi modestie

EXCLUSIV. Starul din „Transformers” filmează în România

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Un răspuns la “Producători americani la Bucureşti: „Dacă au existat prejudecăţi în lumea filmului, în legătură cu România, ele încep să cadă””

  1. Marina spune:

    Vreau neaparat sa obtin o adresa de email sau orice, care m-ar putea pune in legatura cu producatorul Dolph Lundgren.Vorbesc mai multe limbi straine si am o conditie fizica ce poate fi pusa la proba oricând si oricat de exigent ar fi scenariul.Doresc sa am un rol ,fie el si secundar intr-un film de actiune,dar oriunde altundeva decat Romania,pentru ca prefer o identitate nemediatizata si mult obiectivism.Romanii întotdeauna se imbata cu apa rece….li se urca la cap imediat ce au obtinut doua replici intr-un film sau doi pumni incasati de la Van Damme!!De aceea as dori sa ma ajutati sa iau legatura cu impresarii sau cu avocatii,cunoscutii sau altcineva care poate sa faca cunoscuta dorinta mea(de milenii) actorului Dolph Lundgren,in Marbella nu am reusit!!Apoi va decide daca un om nascut intr-o tara comunista poate face fata cerintelor de film actual care se impun,sau nu….!!!Eu stiu ca nu am dezamagit niciodata…in arta sunt destul de familiarizata cu expresia artistica a pantomimei,comediei,euritmiei,etc.,nu e prima data când joc in piese de teatru.As incerca din nou sa vad!!!Poate cineva sa ma ajute???Va multumesc!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *