Scrisoare de protest a cineaştilor români: “Fondul Cinematografic se va diminua drastic”

cinema-patria

UPDATE. Petiţia online poate fi semnată aici. 

Peste 40 de cineaşti – printre care Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu, Nae Caranfil, Radu Muntean, Ada Solomon, Tudor Giurgiu – protestează, într-o scrisoare deschisă adresată premierului Victor Ponta şi Ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea, împotriva a două dintre prevederile proiectului Legii descentralizării.

Unul dintre puncte stabileşte ca o cotă-parte de 50% din veniturile la Fondul Cinematografic să treacă în administrarea consiliilor şi primăriilor locale, cu scopul întreţinerii, reabilitării sau construirii de noi cinematografe. Cineaştii susţin că această măsură va afecta drastic finanţarea producţiei de film, în condiţiile în care România este singura ţară din Europa care nu acordă nici un ban de la buget pentru sprijinirea ei. Singura resursă rămâne Fondul Cinematografic, constituit din procente impuse pe bani privaţi, prin lege. Dacă, în 2007, la Fond s-au colectat 40.000.000 de lei, în 2012, suma s-a diminuat până la 25.000.000 de lei.

O a doua măsură, care va afecta distribuţia şi exploatarea filmelor în România, este de a trece toate sălile de cinema din reţeaua RADEF în grija administraţiilor locale, în ciuda faptul că, după transferul iniţial a 107 astfel de cinematografe, doar trei dintre ele şi-au păstrat destinaţia. Cineaştii propun ca 26 din cele 37 de săli rămase să fie transferate în subordinea Centrului Naţional al Cinematografiei sau a MInisterului Culturii, să fie renovate şi digitalizate şi reunite într-o reţea de difuzare a filmelor de artă.

Redăm integral scrisoarea de protest:

SCRISOARE DESCHISA

In atentia

DOMNULUI VICTOR PONTA

Prim Ministru al Guvernului Romaniei

DOMNULUI LIVIU DRAGNEA

Ministrul Dezvoltarii Regionale si Administraţiei Publice

Urmare a publicarii in mass-media a proiectului de Lege privind stabilirea unor masuri de descentralizare, va solicitam respectuos urmatoarele:

–       Eliminarea Art.VI, pct 1 (Titlul III) din proiectul de lege care propune modificarea Legii cinematografiei dupa cum urmeaza: “o cotă-parte de 50% din sumele colectate la Fondul cinematografic se face venit la bugetele locale ale judeţelor, cu destinaţia finanţării proiectelor de reabilitare, dotare, modernizare a sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic, precum şi pentru construirea de noi cinematografe”

–       Modificarea Art. II, pct 4-5 (Titlul III) din proiectul de lege care propune ca un numar de peste 180 de Sali de cinematograf aflate în domeniul public al statului şi în administrarea RADEF „România-Film” sa treaca „în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz, şi în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale”

Contextul in care apare proiectul de act normativ este:

–       Cinematografia romana este subfinantata cronic, in conditiile in care este domeniul care contribuie de ani de zile cu succes la construirea unei imagini pozitive a Romaniei in lume. Filmele romanesti au obtinut in doar 7 ani cele mai importante premii europene de film – Palme D’Or (Cannes), Ursul de Aur (Berlin), Academia Europeana de Film (Oscarul european) iar acum filmul “Pozitia copilului” concureaza cu sanse pentru o nominalizare la Oscar.

–       In aceiasi 7 ani, Fondul Cinematografic (instituit prin OUG 67/2007) s-a diminuat de la 40.000.000 lei (2007) la 25.000.000 lei in 2012, in conditiile in care alocatia bugetara la Fond este zero lei.

–       Cinematografia romana este singura din Europa care nu primeste niciun ban de la buget pentru productia si distributia de filme.

Un studiu recent (2012) al Observatorului European al Audiovizualului arata ca, intre sursele de finantare ale fondurilor de film din Europa, 37% sunt fonduri provenite de la buget iar 17% sunt fonduri provenind de la autoritati locale si regionale.

–       Diminuarea considerabilă a sumelor existente în Fondul Cinematografic al CNC, din care se co-finanţează producţia şi distribuţia de filme romaneşti sau programele de educaţie şi cultură cinematografică, nu are nicio legatura logica cu succesele de prim-plan, repetate, ale cinematografiei romane pe plan internaţional. Acest moment de gratie implică găsirea unor surse suplimentare de finanţare pentru filmul romanesc, cel mai competitiv produs cultural al tarii din ultimii ani, nicidecum transferul a 50% din Fond catre autoritati locale.

–           Din 2008, prin aplicarea prevederilor Legii 303/2008, RADEF Romania Film a predat către autorităţile administraţiei publice locale un număr de 107 cinematografe, care -in prezent- cu exceptia a trei cinematografe, nu mai functioneaza potrivit destinatiei initiale.

Autorităţile locale au ignorat insa obligaţiile  legale ce le reveneau conform art. II pct 6 din Legea nr 303/2008, respectiv “pentru realizarea interesului public general privind accesul la cultura, autoritatile administratiei publice locale sunt obligate sa asigure, pentru o perioada de minimum 15 ani, cu periodicitatea necesara, difuzare de film cinematografic”.

–       In prezent, exista doar 37 de cinematografe apartinind RADEF Romania Film in care se desfasoara proiectie curenta de film, existind un risc iminent ca filmele romaneşti, realizate cu sprijin financiar din Fondul Cinematografic, potrivit legii, sa nu aibă unde sa fie difuzate si sa nu fie vizionate de publicul de pe tot cuprinsul tarii noastre.

–       Filmele romanesti patrund cu mare greutate la multiplexuri din cauza programarii de filme American, multe orase mari din tara (Iasi, Timisoara, Sibiu, Galati) neavind niciun acces la filmele romanesti noi. Lipseste cu desavirsire o retea nationala de cinematografe digitalizate care sa difuzeze cu preponderenta film romanesc si European.

Domnule Prim Ministru,

Va amintim ca in capitolul dedicat Culturii din Programul de Guvernare, intre direcţiile de acţiune se regăseşte si „Susţinerea industriei cinematografice romaneşti, pentru a-si intari competitivitatea pe plan internaţional”.

Aplicarea articolelor – in forma lor actuala – din actualul Proiect de Lege privind descentralizarea va duce la diminuarea drastica a Fondului Cinematografic, asadar a resurselor pentru producerea filmului romanesc si la disparitia salilor de cinema (atitea cite mai exista, oricum foarte putine), in concluzie industria cinematografica romaneasca nu va fi sustinuta in niciun fel, masurile propuse intrind in contradictie flagranta cu masurile propuse in Programul de Guvernare.

Propunerile noastre concrete referitoare la Fondul Cinematografic si salile de cinema sunt:

pastrarea intacta a Fondului Cinematografic al CNC si eliminarea oricaror propuneri de micsorare a Fondului prin diferite masuri care vizeaza fie diminuarea unor contributii la Fond fie transferuri de sume catre autoritati locale

trecerea in administrarea Ministerului Culturii sau a Centrului National al Cinematografiei (din domeniul public sau privat al statului, dupa caz) a acelor cinematografe care sint inca functionale, modernizate sau cu potential de a fi digitalizate.

Cinematografia romana va putea astfel conta pe o retea de 26 cinematografe care va putea difuza film romanesc si european si care va putea fi administrata si manageriata in mod coerent.

Salile de cinematograf pe care le propunem a face parte din aceasta retea sunt:

“FLORIN PIERSIC” – Cluj-Napoca, “PREMIERA” – Ploiesti, “SERGIU NICOLAESCU” – Targu Jiu, “PATRIA” – Bucuresti, “SCALA” – Bucuresti, “GLORIA” – Bucuresti, “Gradina de vara GLORIA-TITAN” – Bucuresti, “VICTORIA” – Iasi, “REPUBLICA” – Iasi, “DACIA” – Alba Iulia, “UNIREA” – Botosani, “CORSO” – Bucuresti, “PATRIA” – Craiova, “DACIA” – Piatra Neamt, “ARTA” – Sibiu, “DACIA” – Bistrita, “STUDIO” – Constanta, “DACIA” – Arad, “CENTRAL”- Bacau, “DACIA” – Baia Mare, “CENTRAL”- Braila, “DACIA” – Buzau, “PATRIA” – Deva, “MODERN”- Pitesti, “STUDIO” – Timisoara, “TIMIS” – Timisoara

Se va evita astfel posibilitatea ca autoritatile administrativ publice locale sa schimbe destinatia actualelor cinematografe sau sa treaca la inchiderea sau convertirea respectivelor spatii.

De asemenea, prin parteneriate public-privat, Ministerul Culturii (sau CNC) va putea incheia contracte cu diferiti operatori culturali independenti care vor putea gestiona operarea cinematografelor mai sus-mentionate si care vor putea aplica la fonduri structurale pentru modernizarea si digitalizarea salilor.

Eventuala trecere a acestor sali de cinema functionale in administrarea autoritatilor locale va genera un haos evident in ce priveste programarea filmelor, tinind cont ca in afara de 4 ecrane, majoritatea cinematografelor functionale sint dotate inca cu tehnica de proiectie pe film 35mm. In prezent distribuitorii de film romanesc si strain nu produc decit maxim 1-2 copii pe pelicula 35mm care sunt circulate in reteaua RADEF in baza unei programari prealabile. Autoritatile locale nu pot genera nicio strategie coerenta si unitara de distributie a aceluiasi continut cinematografic, ca urmare majoritatea salilor de cinema nu vor avea ce sa difuzeze si autoritatile locale vor stopa proiectiile cinematografice.

In consecinta, va rugam sa dispuneti modificarea proiectului de act normativ in sensul celor mentionate la inceputul scrisorii.

Consideram ca in momentul actual, succesele cinematografiei romane in lume impun regindirea felului in care se pot dezvolta infrastuctura si institutiile cinematografiei romane, gasirea unor noi surse de finantare pentru filmul romanesc, nicidecum diminuarea dramatica a Fondului Cinematografic sau trecerea salilor de cinematograf functionale sub autoritatea administratiilor locale, care nu au nicio competenta in ce priveste activitatea de exploatare cinematografica.

 

Cu stima,

Lucian Pintilie – regizor

Adrian Sitaru – regizor                                    Ada Solomon – producator

Alexandru Solomon – regizor                         Anca Puiu – producator

Cristi Puiu – regizor                                        Calin Netzer – regizor

Corneliu Porumboiu – regizor                         Florin Serban – regizor

Radu Muntean – regizor                                 Radu Jude – regizor

Stere Gulea – regizor                                      Nae Caranfil – regizor

Tudor Giurgiu – regizor                                   Oana Giurgiu – producator

Radu Gabrea – regizor                                   Adina Pintilie – regizor

Vivi Dragan Vasile – operator                         Velvet Moraru – producator

Catalin Mitulescu – regizor                             Daniel Mitulescu – producator

Marcian Lazar – producator                            Mihai Chirilov – director festival

Corina Suteu – director festival                      Csilla Kato – director festival

Razvan Radulescu – scenarist                      Florin Iepan – regizor

Marian Crisan – regizor                                  Gabriel Achim – regizor

Alexandru Baciu – scenarist                           Tudor Cristian Jurgiu – regizor

Iulia Rugina – regizor                                      Eva Pervolovici – regizor

Dan Burlac – producator                                Vlad Ivanov – actor

Andi Vasluianu – actor                                    Gabriela Suciu – producator

Svetlana Mihailescu – pictor de costume

Doru Nitescu – prorector UNATC

Adrian Titieni – actor, rector UNATC

Florin Mihailescu – director de imagine

Monica Birladeanu – actrita

Nicolae Margineanu – regizor

Monica Lazurean Gorgan – producator

Anca Damian – regizor

Sorin Botoşeneanu – decan, Facultatea de Film a UNATC

Irina Trocan – critic de film

Florentina Ciuverca – jurnalist

Adina Bradeanu – Universitatea Westminster, Londra

Cosmin Manolescu – coregraf, manager cultural

Yvonne Irimescu – Societatea Culturală NexTOana Rasuceanu – Asociaţia Culturală Control N

Oana Pellea – actrita

Andrei Gorzo – critic de film

Andu Dumitrescu – scenograf

 

 

 

Etichete: , , , , , , ,

17 răspunsuri la “Scrisoare de protest a cineaştilor români: “Fondul Cinematografic se va diminua drastic””

  1. […] Unul dintre puncte stabileşte ca o cotă-parte de 50% din veniturile la Fondul Cinematografic să treacă în administrarea consiliilor şi primăriilor locale, cu scopul întreţinerii, reabilitării sau construirii de noi cinematografe. Cineaştii susţin că această măsură va afecta drastic finanţarea producţiei de film, în condiţiile în care România este singura ţară din Europa care nu acordă nici un ban de la buget pentru sprijinirea ei, anunță Film reporter. […]

  2. Emil spune:

    de kickstarter au auzit ?

    • Irina Trocan spune:

      Nu se poate baza o cinematografie, mai ales una dintr-o tara est-europeana, pe campanii kickstarter. Ar insemna, in primul rand, ca toate filmele facute in acest sistem ar trebui sa aiba appeal comercial, sa atraga donatii din partea celor (oricum foarte putini) care sunt interesati si isi permit. Uita-te cat se strange intr-o campanie de crowd-funding medie si cat e un buget de lungmetraj si vezi cat ar costa sa fie facute cate opt filme pe an. Crezi ca se poate strange atat, in fiecare an, in viitorul apropiat? Apoi filmele astea ar trebui distribuite, or, daca nu exista sali de cinema unde sa fie proiectate, degeaba se fac; iar potentialul lor de a rula in festivaluri, daca sunt crowd-pleaser-e, e mai mic; s-ar reduce toata productia la cateva retete de succes.
      In fine, e o discutie foare lunga, dar mi se pare superficial sa crezi ca „se poate altfel, hai sa nu ne ingrijoram”.

    • Încearcă să-ți finanțezi un singur film prin Kickstarter și apoi mai vorbim 🙂 Dacă ești regizor sau producător, nu te poți baza pe crowdfunding toată viața, e absurd. Ar trebui pur și simplu să existe în țara asta o metodă coerentă de finanțare a producției de film, de ce e atât de dificil de înțeles/ pus în aplicare?
      Pe lângă faptul că suma e din ce în ce mai mică, o și înjumătățesc dându-le o parte baronilor locali (aici e toată miza, pentru alegerile viitoare), ceea ce e foarte grav, dacă se întâmplă.

  3. Manuela spune:

    Cinematografia romaneasca, ca si sportul romanesc, reuseste sa NE afirme pe plan european si mondial in ciuda eforturilor sustinute si bizare de a distruge intreaga lor baza materiala de 20 de ani incoace. Salile de cinema devin cladiri bantuite de amintirea personajelor ce le-au dat rost si viata, de lacrimile si rasetele spectatorilor care au trait magic cateva ore. Pacat.

  4. Semnez si eu scrisoarea deschisa. Cosmin Manolescu, coregraf si manager cultural

  5. […] Lucian Pintilie se alătură protestului cineaştilor români împotriva a două dintre prevederile Legii descentralizării, care urmează să fie adoptată de Guvern prin asumare, în această […]

  6. andreea stamatiu spune:

    Sprijin cu totul scrisoarea de protest si intreaga actiune. Sper sa nu „treaca” si asta; disperarea de a subtia orice fel fonduri e mare. sunt alegeri la orizont…

  7. Oana Pellea spune:

    semnez. sustin .

  8. Luca Nicolae spune:

    sustin protestul

  9. Anna Marquer-Passicot spune:

    .

  10. […] rugat câţiva cineaşti, semnatari ai scrisorii de protest (petiţia online are deja aproape 800 de semnături în două zile)  adresate premierului Victor […]

  11. […] Reporter | 15 decembrie 2013|16:42 | Niciun comentariu La doar câteva săptămâni după precedenta scrisoare deschisă, prin care cereau Guvernului să elimine din Legea descentralizării două prevederi care ar fi […]

  12. […] doar cateva saptamani dupa precedenta scrisoare deschisa, prin care cereau Guvernului sa elimine din Legea descentralizarii doua prevederi care ar […]

  13. […] doar cateva saptamani dupa precedenta scrisoare deschisa, prin care cereau Guvernului sa elimine din Legea descentralizarii doua prevederi care ar […]

  14. […] doar cateva saptamani dupa precedenta scrisoare deschisa, prin care cereau Guvernului sa elimine din Legea descentralizarii doua prevederi care ar […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *