Polonezul Wladyslaw Szpilman, a cărui autobiografie a inspirat filmul de Oscar al lui Roman Polanski – Pianistul, este acuzat după moarte că a colaborat cu Gestapo, anunţă „The Guardian”. În cartea „Accused: Wiera Gran”, jurnalista Agata Tuszynska preia notiţele de mână ale fostei cântăreţe de cabaret, prizonieră în lagăr împreună cu Szpilman. Potrivit acestora, pianistul ar fi colaborat cu Gestapo-ul în acea perioadă, ca parte din poliţia evreiască ce a contribuit la prinderea şi condamnarea altor evrei, şi ar fi format „un grup pentru a o ucide”.
Fiul său, Andrzej Szpilman, a anunţat că o va da în judecată pe autoarea cărţii, acuzând-o că vrea să facă publicitate volumului şi unei cântăreţe uitate în Polonia folosindu-se de date false, răspândite după moartea celei care ar fi putut da socoteală pentru ele.
„Nu vreau ca numele tatălui meu, care este o figură simbolică, să fie târât prin noroi”, a spus acesta, citat de „The Guardian”. Istoricii care s-au ocupat de ghetoul din Varşovia spun că între artiştii care au supravieţuit ghetoului, inclusiv între Gran şi Szpilman, au existat ulterior rivalităţi şi resentimente, din cauza trădărilor şi suspiciunilor.
În 1947, Szpilman se afla în sală când Gran a fost judecată pentru colaboraţionism cu naziştii (cazul a fost abandonat din lipsă de dovezi). Cântăreaţa şi-a găsit însă cu greu locul între ai ei după această acuzaţie şi a fost nevoită să plece din Israel şi să se mute în Franţa, unde a lucrat cu Maurice Chevalier şi Charles Aznavour .
În cartea lui Szpilman, Wiera Gran apare drept „Doamna K”, o femeie frumoasă dar cu un caracter discutabil.
Fostul ministru de externe polonez Wladyslaw Bartoszewski, unul dintre supravieţuitorii care l-a cunoscut pe Szpilman, a declarat că acuzaţiile sunt „nefondate şi neruşinate”.
