Cei care au descărcat filmul The Expendables / Eroi de sacrificiu de pe portalurile de torrente ar putea figura pe o listă de urmăriţi în justiţie. Avertizarea este valabilă pentru cetăţenii americani – şi, curând, pentru cei europeni – care au ţinut să vadă pe calculatoarele personale filme produse de Nu Image Films, o companie independentă de producţie care are în portofoliu, printre altele, The Bad Lieutenant: Port of Call – New Orleans (2009), de Werner Herzog, şi Rambo (2008).
Compania a semnat un contract cu firma de avocatură The U.S. Copyright Group (USCG), prin care mii de oameni care au downloadat The Expendables de pe BitTorrent vor fi chemaţi în instanţă. USCG va proceda exact ca în cazul altor pelicule, cum ar fi The Hurt Locker şi Far Cry, ale căror producători au cerut un proces în masă: se întocmeşte o listă de mii de IP-uri „vinovate” şi se cere identificarea proprietarilor, după care aceştia primesc o citaţie prin care li se cer despăgubiri de 1500 de dolari pe loc sau 2 500 într-un termen dat. În caz contrar, sunt avertizaţi că vor fi urmăriţi în continuare în justiţie.
Potrivit unui reprezentant al USCG, Thomas Dunlap, citat de „The Hollywood Reporter”, cei mai mulţi preferă să-şi regleze conturile cu producătorii filmelor înainte de a se ajunge la un proces (de două ori mai mulţi decât europenii), iar familiile care „stau într-o casă de 100.000 de dolari” sunt o ţintă mai bună decât cele care locuiesc „într-o rulotă de 10.000”. Grupul lucrează cu 15 firme de pe teritoriul SUA care încearcă să rezolve cazurile din aria lor de competenţă.
Din diverse motive, s-a renunţat la acuzaţiile împotriva multora dintre cei urmăriţi în dosarul „Far Cry” – un motiv pentru presa americană să declare eşecul întreprinderii. În plus, o plângere a fost depusă deja împotriva The U.S. Copyright Group. Cel care a înaintat dosarul în justiţie este un american din Massachussets, Dmitriy Shirokov, care susţine că, alături de alţi 4.576 de cetăţeni, a fost extorcat şi i s-au cerut despăgubiri sub ameninţarea că va ajunge în sala de judecată, deşi USCG n-ar fi avut nici cea mai mică intenţie să facă asta, dat fiind numărul enorm de învinuiţi.
Pe lângă faptul că demersul este costisitor şi laborios, rezultatul final s-ar putea să nu fie altul decât o mai mare precauţie din partea internauţilor.
Franţa: la trei abateri, ţi se taie Internetul
Bătăliile cu piraţii nu sunt doar un trend american (specificitatea aici ar fi că producătorii şi-au luat soarta în mâini). Au început şi în Europa, dinspre Vest. Franţa este prima ţară de pe continent care s-a pus serios pe vânat amatorii de torrente, de la sfârşitul lui 2010. Începând din octombrie, după ce faimoasa lege Hadopi a trecut de Parlament şi a fost adoptată cu titlu de recomandare de Uniunea Europeană (UE aprobă: la trei tentative de piratare, se taie Internetul – pe scurt, utilizatorilor care downloadează conţinut în mod ilegal mai mult de trei ori li se taie conexiunea la Internet), câteva sute de mii de IP-uri au fost trimise providerilor de Internet spre identificare. Ulterior, cei trei magistraţi care conduc Comisia pentru protecţia drepturilor din cadrul Haute Autorité pour la diffusion des oeuvres et la protection des droits sur Internet (Hadopi) trimite email-uri de avertizare celor identificaţi.
Magistraţii se mişcă mult prea încet – s-au plâns proprietarii de drepturi în presa franceză. Din noiembrie încoace, Comisia a trimis „doar” 2000 de email-uri pe zi, în timp ce reclamanţii furnizează, tot zilnic, între 50.000 şi 70.000 de IP-uri identificate. Răspunsul Comisiei, publicat de „Le Monde”, a fost tranşant: „Nu suntem pe pilot automat”. Cei trei au declarat că fac o selecţie atentă a cazurilor înainte de a trimite avertizările.
Celor care au în cont deja un prim email, dar au călcat strâmb din nou, le va fi trimis un al doilea în cursul lunii ianuarie. În următoarele luni vom vedea şi rezultatele legii franceze, providerii de Internet fiind în mod direct afectaţi de pierderile de clienţi. În presa franceză se discută intens zilele acestea despre eficacitatea cruciadei împotriva indivizilor, când un conţinut online legal şi la un preţ moderat ar putea rezolva, măcar parţial, problema.
Presiuni asupra Spaniei
Spania a ratat şansa de a merge cot la cot cu Franţa, în această bătălie. Legea care prevedea ca site-urile ce ofereau conţinut ilegal să fie închise definitiv printr-o sentinţă judecătorească a fost respinsă zilele trecute şi este în curs de modificare în Senat, înainte a fi trimisă înapoi. Spaniolii sunt responsabili de 20% din download-urile înregistrate la nivel mondial, o cifră care a determinat presiuni din partea guvernului american, după cum dezvăluia recent Wikileaks. Legea a fost respinsă cu o diferenţă de două voturi, o înfrângere neaşteptată pentru guvernul lui Jose Luis Rodriguez Zapatero. Câteva dintre site-urile vizate de Legea Sinde (după numele ministrului Culturii) – Seriesyonkis, Mydescarga, Seriespepito, Cinetube etc. – au protestat înainte de vot în numele „libertăţii de expresie”, acuzând guvernul de cenzură.
În timp ce Franţa şi Spania încearcă să implementeze primele măsuri la nivel naţional, iar producătorii americani urmăresc în nume propriu mii de internauţi, Uniunea Europeană analizează fenomenul. Pentru moment, fiindcă Legea Hadopi şi Legea Sinde au fost considerate de unii parlamentari europeni mult prea drastice, prima dintre ele a fost adoptată doar cu titlu de recomandare. În doi-trei ani, însă, toate ţările membre, inclusiv România, care aplică măsuri disparate şi ineficiente, vor fi forţate să declanşeze ofensive anti-piraterie de amploare.
