Elogiat în străinătate, ignorat în România: filmul „Nu mă atinge-mă”, blocat la CNC

12
296
Adina Pintilie
Adina Pintilie

Un proiect de debut girat de cele mai prestigioase instituţii din Europa şi susţinut deja de producători şi distribuitori străini a fost ignorat de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) la sesiunea din noiembrie 2011. Nu mă atinge-mă/ Touch me not, de Adina Pintilie, s-a înecat la mal după un traseu excepţional în concursurile, rezidenţele şi programele de dezvoltare internaţionale: lipsa unei finanţări din partea CNC-ului românesc le blochează pe toate celelalte.

Juriul CNC, format din Constantin Chelba, Irina Margareta Nistor, Florin Mihăilescu, Copel Moscu şi Mihai Orăşanu, a considerat că scenariul este cel mai slab dintre cele 14 înscrise şi l-a punctat, în consecinţă, cu cea mai mică notă – 21,65. În final, proiectul s-a clasat pe locul 8, al cincilea sub linie.

Câştigătorii la debut au fost, în schimb: omul de afaceri Sorin Marin (7 de inimă roşie), preşedintele Fundaţiei Anonimul, producătorul Vlad Păunescu (Regina directului), proprietarul studiourilor Castel Film, şi Catrinel Dănăiaţă (Dublu), consilierul personal al ministrului Culturii, Kelemen Hunor.

Producătoarea 4 Proof Film, Monica Lăzurean-Gorgan, a depus o contestaţie la Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional însoţită de scrisori de sprijin semnate de regizorul Cristian Mungiu şi de Michel Reilhac, director al ARTE France Cinema. Mesajul lui Michel Reilhac este destul de dur: „Încă o dată, vreau să subliniez cât de unic, incitant şi intrigant găsesc că este proiectul Touch me not (…) Dat fiind entuziasmul celor mai mulţi dintre specialiştii internaţionali prezenţi la Torino în ce priveşte Touch me not, vestea că CNC-ul din România a refuzat cererea de finanţare a venit ca un şoc. Această decizie absurdă nu poate veni decât din partea unei entităţi administrative neinformate, incapabilă să vadă talentul şi creativitatea din acest proiect”.

Monica Lăzurean-Gorgan contestă şi punctajul acordat regizoarei, cu 10 mai mic – CV-ul Adinei Pintilie conţine selecţii la peste 130 de festivaluri cu proiectele anterioare de scurt şi mediu metraj, Nu te supăra, dar…, Balastiera şi Oxygen – dar şi cel al casei de producţie.

Proiect blocat

Nu mă atinge-mă a obţinut, printre altele, Marele Premiu pentru Producţie al Torino Filmlab 2011, în cadrul Festivalului Internaţional de Film de la Torino, constând într-o finanţare de 150.000 euro, premiul pentru Cel mai bun proiect de ficţiune lungmetraj la Concursul de Dezvoltare de Proiecte al Programului MEDIA al Uniunii Europene- Categoria Proiect Unic 2011, Premiul ARTE France Cinema pentru Cel mai bun proiect, în cadrul Cinemart 2011 (platforma de coproducţii a Festivalului Internaţional de Film Rotterdam), şi Menţiunea Specială a Juriului la Festivalul de la Sarajevo 2011 – platforma Cinelink. În jurii s-au aflat selectori şi directori ai unora dintre cele mai importante festivaluri de film, şcoli sau instituţii din cinematografie.

Printre cei care au elogiat scenariul Adinei Pintilie se numără Ian Sellar – decan al UK National Film and Television School, Marit van den Elshout, director al pieţei de coproducţii internaţionale Cinemart, Matthieu Darras – selecţioner al Festivalului de la Cannes, secţiunea Semaine de la Critique, Alberto Barbera – critic de film şi director al Festivalului de la Veneţia, sau Gyula Gazdag – director artistic al Sundance Filmlab şi profesor de film la UCLA.

Mai mult, filmul avea deja coproducătorii străini, un francez şi un german, dispuşi să investească în el: Unlimited, prin Philippe Avril, unul dintre cei mai experimentaţi oameni din industrie, care a coprodus, printre altele, 432 al lui Cristian Mungiu, şi Rohfilm, prin Benny Drechsel. De vânzările internaţionale ar urma să se ocupe Films Boutique, din Germania. „Faptul că Nu mă atinge-mă nu primeşte finanţare la această ediţie a concursului CNC afectează foarte mult acest proiect deoarece coproducătorii din Franţa şi Germania nu mai pot aplica la începutul lui 2012 pentru finanţare decât dacă proiectul a primit deja una din partea Centrului Naţional al Cinematografiei din România, ceea ce înseamnă blocarea pentru o perioadă foarte lungă a proiectului. Esenţiale sunt fondurile de film din ţara care găzduieşte producătorul principal”, explică Adina Pintilie pentru Filmreporter.ro. Regizoarea riscă să piardă şi cei 150.000 de euro câştigaţi la Torino Filmlab dacă filmul nu intră în producţie până în toamna lui 2012.

„Lipsa oricăror criterii în alegerea juraţilor – o problemă dintotdeauna a concursurilor CNC”

Foarte pe scurt, filmul urmăreşte trei personaje care tânjesc după intimitate, după contactul uman. Ce au apreciat juriile străine – o structură narativă neconvenţională, elemente de realism magic, experimente la nivel de conţinut şi limbaj cinematografic, accentul pe compoziţie etc. – n-a fost pe placul celui autohton. Cristian Mungiu critică felul în care sunt alese comisiile CNC: „Tocmai confirmările astea excepţionale cu care proiectul s-a prezentat în momentul concursului pun sub semnul întrebării însăşi modalitatea actuală de selecţie a proiectelor prin CNC. Degeaba respectăm formal procedurile dacă rezultatele sunt cele care sunt.

Regulamentele au rostul de a proteja aplicanţii pe cât de poate de subiectivitatea lectorilor, însă în anumite situaţii ele devin mai degrabă un alibi pentru felul în care s-au luat deciziile şi capătă mai mult rostul de a proteja judecătorii. Eu nu pun în discuţie în faza asta corectitudinea juraţilor – poate ăsta o fi gustul lor -, însă lipsa oricăror criterii în alegerea juraţilor – o problemă dintotdeauna a concursurilor CNC – face că aceiaşi şi aceiaşi oameni să citească mereu prin rotaţie proiectele, or alegerea unei comisii de lectură echilibrată ca gust şi apreciere a cinematografului e esenţială în special în cazul unor proiecte mai puţin convenţionale – cum e cel al Adinei Pintilie”, spune regizorul pentru Filmreporter.ro.

Cineastul premiat cu Palme d’Or consideră că „secretizarea” dosarelor este o minciună menită să întreţină iluzia unui juriu imparţial: „O altă problemă este aşa zisa secretizare a concursului – teoretic e o idee bună, dar în fapt e o mare făţărnicie – se întâmplă frecvent că lectorii să fie contactaţi sub o formă sau alta de către aplicanţi – comunitatea românească de cinema este foarte mică, există întotdeauna raporturi de un fel sau altul între cei care aplică şi cei care judecă, şi în final chiar şi un telefon care informează cui aparţine un proiect poate cumva să influenţeze decizia lectorului, poate chiar fără să i se fi cerut în mod explicit să intervină”, declară Mungiu.

„Lista câştigătorilor vorbeşte de la sine”

Vina pentru perpetuarea unui sistem disfuncţional, care favorizează, prin criterii incerte şi reguli discutabile, diverse personaje din lumea filmului, le aparţine şi cineaştilor tineri, care nu au reuşit să închege o mişcare coerentă: „Sunt foarte multe variabile în orice concurs de selecţie şi, din păcate, cineaştii tineri sunt foarte dezorganizaţi şi resimt nevoia de ajutor şi solidaritate doar când au ei personal o problemă. Noi, cei care am apucat deja să ne creăm un statut şi o vizibilitate, supravieţuim altfel concursului, fiind în interesul tuturor să nu se creeze probleme atunci când aplicăm, dar cei tineri ar trebui să înţeleagă că dacă nu se solidarizează şi nu se preocupă de chestiunea de fond a felului în care trebuie să funcţioneze cinematografia în România sub toate aspectele ei nu au decât de pierdut, căci nimeni nu are mai mult interes decât ei să determine o reformare şi o modernizare”, conchide Cristian Mungiu.

Cât despre câştigătorii la debut, la sesiunea aceasta a concursului CNC, Adina Pintilie declară că „lista respectivă vorbeşte de la sine”. „Nicăieri în lume nu se acordă finanţare pentru debut în lungmetraj fără ca regizorul să fi demonstrat deja calităţile sale regizorale prin filme anterioare cu o importantă recunoaştere internaţională; în plus, în orice decizie de finanţare de debut din Europa se ţine cont de încă 2 elemente esenţiale: recunoaşterea internaţională a proiectului şi calitatea partenerilor ataşaţi. Toate aceste criterii esenţiale sunt evident ignorate în cazul de faţă”, adaugă regizoarea.

Un caz asemănător recent este cel al animaţiei Crulic – Drumul spre dincolo, care a fost respins într-o primă fază la concursul CNC, deşi avea finanţare asigurată din Polonia. O notă mică pe scenariu a primit şi Moartea domnului Lăzărescu, în regia lui Cristi Puiu, finanţat în cele din urmă la intervenţia directă a ministrului Culturii de atunci.

12 COMENTARII

  1. sa ne nbucuram atunci ca vine tare din urma generatia artistilor de peste 60….sarmanul dom’ marin, nu are banuti sa faca film!adevarul e ca toate sarmalutele de peste si bouillabaisse-urile devorate la anonimul mocca atatia ani, au trebuit, o data si o data, platite, nu????ia te uite cine este in juriu…..sper sa poata conturna adina banii romanesti!

  2. De multa vreme sunt de parere ca in tara nu mai exista concursuri adevarate. Iata ca se intampla si in sectorul cultural. Pentru un concurs corect este nevoie de oameni corecti, ori, cand vine vorba de bani si influenta, prima care este stearsa din lista se nimereste corectitudinea.

  3. felicitari pentru articol !! Mie mi se pare un lucru de neacceptat si ma refer aici la castigatorii acestui concurs si la premisele lor …eu nu inteleg …sper ,pentru binele general ,sa inteleg la un moment dat .

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here