Ce poveşti ni se pregătesc la Strangers Script Lab

1
536

Să scrii scenarii la o cabană de vânătoare undeva în Covasna, lângă Micloşoara – satul pe care Prinţul Charles îl tot vizitează din când în când, pentru viaţa plăcută la conacele secuieşti – e mai dificil decât ai crede. E prea verde şi prea linişte în jur, iar statul în hamac, cu ochii spre cer, ar fi cea mai firească activitate. Însă, timp de o săptămână, până pe 4 septembrie, finaliştii Strangers Script Lab asta au făcut: au discutat despre poveştile lor, le-au găsit fisurile, au primit sfaturi despre posibilele direcţii în care o pot lua şi au petrecut serile.

A fost prima sesiune a unui laborator de scenaristică în două etape, în care traineri precum Cătălin Mitulescu, Şerban Alexandrescu (creative director Headvertising), Edward Lawrenson, critic şi programator pentru London Film Festival, şi fotograful canadian Benoit Paillé au discutat cu fiecare participant în parte despre treatment. În cea de-a doua etapă, de la sfârşitul lui octombrie, primul draft ar trebui să fie gata pentru alte discuţii şi pitch-uri cu producători de film.

Cele şapte treatment-uri s-au cernut din 54 înscrise la atelier, toate având obligatoriu un detaliu legat de discriminare în ele, de obicei un personaj (secundar) de etnie romă (introdus în poveste mai mult sau mai puţin oportun). Impresia generală, şi a trainerilor şi a scenariştilor, este că treatment-urile au nevoie de muncă masivă („Citeşte-l, dar nu va rămâne deloc aşa”, suna avertismentul participanţilor, după workshop-uri).

Toţi au studii de cinema, iar cei mai mulţi nu sunt la primul scenariu, însă debutul în lungmetraj nu e floare la ureche pentru nimeni. Ca tendinţă, cu excepţia a două dintre scenarii, celelalte au ca protagonişti copii sau adolescenţi care se confruntă cu drame personale, iar unele au ca substrat social emigraţia din ultimii ani. Două sunt tragicomedii, restul sunt drame. Premiul final este de 2000 de euro, însă mai valoros e exerciţiul de scriere a scenariului sub supravegherea unor specialişti – are mai multe şanse să fie vândut sau să câştige concursuri.

Iată ce poveşti se şlefuiesc la Strangers Script Lab:

  • Andra Chiriac – Once Upon a National Day/ Odată, de Ziua Naţională (România)

Sile, fondatorul Asociaţiei Românilor din Castellon, hotărăşte să-şi adune confraţii şi să sărbătorească împreună 1 decembrie ca acasă. Are două motive întemeiate: asociaţia nu are activitate şi riscă să nu mai primească finanţare de la guvernul spaniol, iar fiul său e decis să facă nuntă în stil spaniol, şi nu românesc. Nu şi-a imaginat însă cât de greu va fi să trezească patriotismul alor săi.

Andra Chiriac (31 de ani) a studiat Dreptul în România, apoi filmul la ESRA (Ecole Supérieure de Réalisation Audiovisuelle) şi a lucrat ca supervizor de post-producţie la Studiourile MediaPro, până în 2008. Lucrează ca asistent de regie la diferite case de producţie şi în 2010 a terminat primul scurtmetraj, Reflex.

  • Bogdan Mureşanu- Where is Sophia? / Unde este Sophia? (România)

O fetiţă de 5 ani are o prietenă imaginară, Sophia, de care nu se desparte niciodată. Când părinţii ei ajung în pragul divorţului, Maria se plânge că Sophia s-a pierdut şi refuză să mănânce şi să vorbească până nu-i va fi regăsită prietena. Singurul care pare să o creadă e un vecin cu un retard, care propune ca toată lumea să pornească după Sophia. Părinţii se prefac că o caută şi, curând, ajung să o facă de-a binelea.

Creative director la Addict Advertising, Bogdan Mureşanu a urmat studii de scenaristică la London Academy of Film, a semnat scenariul unui scurtmetraj regizat de Anton Groves, 1 din 10, şi a câştigat concursul HBO din 2008 cu o poveste de film scurt, Farse, lacrimi şi o găleată de sânge.

  • Cristina Bîlea – End of Summer/ Sfârşitul verii (România)

Doi prieteni înscenează o răpire a unuia dintre ei, ca să poată merge la mare cu banii de răscumpărare primiţi de la tatăl plecat în Italia. Însă lucrurile nu merg conform planului.

Cristina Bîlea (24 de ani) a absolvit UNATC, departamentul de studii audiovizuale, şi are un masterat în scenaristică la aceeaşi universitate.

  • Ivana Mladenovic – La liberté (Serbia)

Urmăreşte căutările sexuale ale unei tinere, Ada. Triunghiuri amoroase, întrebări despre relaţii, libertate, erotism.

Cineasta de naţionalitate sârbă are 27 de ani, a studiat regie de film la UNATC şi deţine deja şase titluri în portofoliu: Milkyway, Pizza Love, Afterparty, Skin, Lumea în pătrăţele şi If 6 was 9. Ultimele două sunt lungmetraje documentare – primul îi urmăreşte pe deţinuţii eliberaţi care au jucat în Eu când vreau să fluier, fluier, iar cel de-al doilea a fost realizat în cadrul Aristoteles Workshop.

  • Monica Mitarcă – Windows / Ferestre (România)

Două adolescente prietene aleg să împartă aceeaşi soartă după un început de viaţă dur. Laura are un tată autoritar, militar de meserie, şi o mamă plecată în Italia de mulţi ani, iar Vali a fost retrasă de la şcoală pentru un măritiş plănuit de părinţii ei romi. Când Laura trece printr-o dramă, cele două iau o decizie neaşteptată.

Monica Mitarcă (36 de ani) este lector universitar la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir, secţia de Comunicare şi Relaţii Publice a Facultăţii de Ştiinţe Politice. A participat la workshop-uri de sitcom-writing la MediaPro Pictures, altele de dezvoltare de scenariu organizate de PRE-MEDIA, PHARE sau MEDIA DESK. Este autoarea scenariului serialului Virtual, produs de Tandem Film şi difuzat de Antena1 în 2008.

  • Pedro Collantes – Strangers (Spania)

Este povestea unei chinezoaice emigrate în Spania, care îşi regăseşte satul natal şi descoperă contradicţiile ţării sale de origine.

Collantes are studii în istoria filmului şi a lucrat ca editor de documentare, filme de ficţiune şi seriale TV în Spania şi Suedia. A regizat trei scurtmetraje, unele selecţionate în festivaluri: Life in a Minute, 15 Summers Later şi Hourglass.

  • Zadok Zemach – The Long Way to Bucharest (Israel)

Un road-movie tragicomic despre un tată şi cei trei fii ai săi, ţigani din Israel, care se redescoperă în timpul unei călătorii pline de peripeţii în România. Visul lui Zorav, capul familiei, e să cânte la Bucureşti, pe scena unui festival anume. Când primesc un email de confirmare, o iau cu toţii spre estul Europei, fără să-şi imagineze ce ar putea urma.

Specializat pe teatru, absolvent al celebrei şcoli Sam Spiegel din Tel-Aviv, Zadok Zemach (44 de ani) este autorul unor piese montate de Teatrul Naţional din Israel – Cracks in the Concrete şi Screwed (jucată şi în România, la Ploieşi).

Laboratorul de scenaristică Strangers Script Lab este organizat de Strada Film, cu sprijinul Uniunii Europene şi în parteneriat cu Policy Center for Roma and Minorities. Proiectele au fost jurizate de oameni din industria filmului, media şi publicitate, printre care Mathieu Darras (director artistic Bratislava IFF, membru al Semaine de la Critique, critic de film Positif), Andreea Esca, Şerban Alexandrescu, Edward Lawrenson, Txell Bonnet Batala (scenarist, Barcelona), Marius Chivu (Dilema Veche) şi Cătălin Mitulescu.

 

1 COMENTARIU

  1. Scurtmetrajul REFLEX este cea mai mare porcarie produsa vreodata! Oricine poate realiza un astfel de rahat, dar cu siguranta mult mai bun! Pur si simplu nu intelegi nimic…Un zero barat! Nu merita nici macar nota 1!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here