Nu îmi vine să cred că e deja mai. Parcă ieri încă alergam prin zona Potsdammer Platz cu listele de filme de la Berlinală în braţe.
Era geros şi în cinema era bine şi cald. De săptămâna viitoare fie vânt, soare sau ploaie, pe Riviera franceză, la Cannes, agitaţia va fi în toi. După Berlinală, Cannes-ul e următorul festival de film de anvergură unde cei din lumea filmului îşi prezintă ultimele producţii, unde vor să le vândă, să le distribuie, să capteze interesul presei, să câştige trofee şi premii.
Sute de jurnalişti cu badge-urile colorate la gât şi la vedere (altfel nu intri nicăieri) se vor înşirui rânduri-rânduri de miercurea viitoare, aşteptând de la orele anunţate în faţa treptelor palatului festivalului somnoroşi, nedormiţi, încercănaţi şi biruitori dacă apucă să vadă şi filme, să şi scrie în timp record despre ele, să prindă şi vreo invitaţie sau vreun snapshot de pe la vreo petrecere faimoasă.
Sute de oameni din industria filmului aleargă de colo-colo timp de zece zile şi un pic şi semnează contracte, vând filme, cumpără, vizionează, discută şi dezbat prezentul şi viitorul industriei cinematografice. Pe mine, în fiecare dimineaţă, mă impresionează zecile de cinefili sau simpli vânători de vedete care îşi încearcă norocul întrebând trecătorii dacă au vreo invitaţie sau bilet în plus.
Regulile festivalului sunt stricte, ca peste tot. Nu numai că, oficial, nu îţi poţi vinde locurile şi biletele, însă anul acesta Festivalul de la Cannes a anunţat ceva nou: va încerca să limiteze selfie-urile pe treptele palatului festivalului, „o practică ridicolă şi grotescă”, după cum a declarat Thierry Fremaux, directorul festivalului, pe 16 aprilie. Însă interdicţia nu e oficială. Se speră însă ca măcar se facă mai puţine selfie-uri şi să se piardă mai puţin timp până când toată lumea invitată şi reuşeşte într-adevăr să păşească în incinta palatului.
„Nu vrem să interzicem practica asta, însă vrem să reducem numărul selfie-urilor pe trepte”, a declarat Fremaux, conform Hollywood Reporter. E de-a dreptul vorba de o problemă de trafic pe treptele festivalului. Un coşmar pentru cei ce trebuie să asigure buna desfăşurare a fiecărei premiere pe covorul roşu. Iar întârzierea unui screening nu dă bine deloc.
Textul integral, pe blogul Ancăi Fronescu de pe Adevărul.ro.