Organizatorii Making Waves cer deblocarea concursului CNC

2
341
Corina Şuteu (preşedinte Making Waves), Mihai Chirilov (director artistic) şi Oana Radu (manager). Credit foto: Julie Cunah
Corina Şuteu (preşedinte Making Waves), Mihai Chirilov (director artistic) şi Oana Radu (manager). Credit foto: Julie Cunah

Organizatorii festivalului Making Waves: New Romanian Cinema, de la New York, se alătură protestului cineaştilor împotriva deciziei Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC) de a amâna singura sesiune de concurs de proiecte cinematografice din anul 2013.

Într-o scrisoare deschisă, Romanian Film Initiative cere transparentizarea procesului prin care se iau aceste hotărâri, retragerea actualei propuneri de modificare a legii cinematografiei propuse de senatorul Sorin Roşca Stănescu, reorganizarea CNC şi alegerea unui director al CNC care să împlinească exigenţele profesionale şi intelectuale necesare poziţiei sale.

SCRISOARE DESCHISĂ

Către

Secretariatul Guvernului
Ministerul Culturii
Comisia de cultură a Senatului
Directorul şi Consiliul de Administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei
15 decembrie 2013

Stimate domnule Prim Ministru,
Stimate domnule Ministru al Culturii,
Stimate domnule Director, stimaţi membri ai Consiliului de Administraţie
Stimaţi senatori,
Stimaţi cineaşti,

Cu câteva zile în urmă, un grup de membri ai comunităţii de film din România a declanşat mişcarea OCCUPY CNC, ca reacţie la amânarea nejustificată a concursului de proiecte al Centrului Naţional al Cinematografiei cu doar o zi înainte de termenul anunţat iniţial. Se vehiculează, de asemenea, posibilitatea adoptării unei legi fără acordul reprezentanţilor relevanţi ai noului val, precum şi posibila numire a unui nou director al CNC printr-o procedură netransparentă şi fără a se respecta criteriile de competenţă necesare ocupării acestui post.

Boardul festivalului Making Waves: New Romanian Cinema, organizat anual în parteneriat cu The Film Society of Lincoln Center şi Jacob Burns Film Center din New York, şi fondatorii Romanian Film Initiative consideră că situaţia la care s-a ajuns în organizaţiile abilitate să încurajeze, administreze si susţină public industria cinematografică din România este inacceptabilă.

Ca operatori activi si dedicaţi promovării cinematografiei din România în ultimii ani, am avut ocazia să lucrăm constant şi îndeaproape atât cu CNC şi cu Arhiva Naţională de Film, cât şi cu autorii, actorii şi producătorii filmelor româneşti care au circulat internaţional şi care au adus României un imens beneficiu de imagine şi de credibilitate în lume.

Romanian Film Initiative şi partenerii săi americani au promovat de-a lungul acestor ani atât autori precum Cristi Puiu, Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu, Radu Muntean, Cătălin Mitulescu, Tudor Giurgiu, Radu Jude, Călin Peter Netzer, Adrian Sitaru, Nae Caranfil, cît şi pe foarte tinerii Laura Căpăţînă-Juller, Barna Nemethi sau Adina Pintilie, pe clasicii Mircea Daneliuc, Radu Gabrea, Dan Piţa, Stere Gulea, Mircea Veroiu, Alexandru Tatos sau pe incontestabilii regizori Lucian Pintilie şi Liviu Ciulei.

În toată această perioadă am fost martori direcţi, din păcate, la inadecvarea între eforturile noii generaţii de regizori şi producători de a construi o industrie cinematografică şi de a realiza filme de valoare internaţională şi obstacolele de tip feudal pe care le-au întâmpinat în relaţia lor cu administraţiile şi legislaturile culturale succesive (Minister, CNC, comisii parlamentare).

România a profitat imens de succesele cinematografiei noului val, autorii acestui grup au aruncat în lumina internaţională pe cei din generaţiile precedente, toate artele din ţară au devenit mai vizibile, presa internaţională a scris, în fine, pozitiv despre subiecte legate de România.

În opinia noastră, politica prezentei guvernări trebuie să ţină cont de aceste realităţi şi să acorde credit celor care au competenţa dovedită pentru a consolida reputaţia câştigată.

Solicităm instituţiilor abilitate următoarele:

• În termen imediat, să se deblocheze actualul concurs de proiecte cinematografice în calendarul anunţat iniţial, pentru a permite relansarea producţiilor autohtone şi pentru a facilita obţinerea unor fonduri europene în 2014. În condiţiile în care în anul 2013 nu a fost lansată nici o sesiune de proiecte, în contradicţie cu prevederile legale, decizia lipsită de transparenţă de amânare a acesteia pînă în luna februarie 2014 ar avea un impact extrem de negativ asupra producţiei cinematografice româneşti şi a industriei naţionale;

• Retragerea actualei propuneri de modificare a legii cinematografiei propuse de senatorul Sorin Roşca Stănescu, care nu rezolvă numeroase dintre problemele legii actuale (modalitatea de alegere a Consiliului de Administraţie a CNC, funcţionarea CNC), nu integrează modificările din legislaţia europeană şi cele antrenate de noile tehnologii, şi în acelaşi timp reintroduce arbitrariul în criteriile şi modul de aplicare a acestora în alocarea fondurilor publice;

• Iniţierea şi elaborarea, cu asistenţa unor experţi în domeniu, a unui proces de reorganizare a CNC şi a tuturor instituţiilor care au în responsabilitate cinematografia şi lansarea unui concurs pentru numirea directorului CNC după definirea profilului său de activitate, în concordanţă cu exigenţele profesionale şi intelectuale ale postului;

• Ministerul Culturii şi comisia parlamentară abilitată trebuie să propună şi să construiască instrumente instituţionale capabile să acorde facilităţi producţiei internaţionale de film în România, facilităţi care să alimenteze financiar consistent şi producţia autohtonă; să construiască pârghii instituţionale flexibile şi eficiente pentru producţia şi circulaţia operelor cinematografice în interiorul şi exteriorul României, pentru a folosi beneficiile de imagine şi de credibilitate deja câştigate.

Solicităm, de asemenea, comunităţii de cineaşti şi uniunilor de creaţie ale breslei să treacă peste inamiciţii şi diferenţe generaţionale şi să se coordoneze într-un efort principial, generos şi matur de participare la această construcţie, în acord cu forţa creativă a talentelor existente azi în filmul românesc.

Politicul şi artisticul nu pot coabita. În schimb, pentru o ţară ca România, singurul vector de vizibilitate pozitivă în lume şi de educaţie continuă a gândirii critice pe plan intern este artisticul. El trebuie „ajutat”, nu aservit politicului, el trebuie să existe în toată libertatea sa critică de expresie, coordonat de oameni vizionari şi dedicaţi, cu competenţă dovedită în poziţii de decizie.

Semnează:

Romanian Film Initiative: Corina Şuteu (preşedinte Making Waves), Mihai Chirilov (director artistic Making Waves), Oana Radu (Manager Making Waves) şi membrii Boardului Making Waves:

Mona Nicoară (regizor)
Dan Perjovschi (artist vizual)
Andi Vasluianu (actor)
Adrian Ghenie (artist vizual)
Brian Ackerman (director de programe Jacob Burns Film Center)
Dennis Lim (director de programe Film Society of Lincoln Center)

 

 

2 COMENTARII

  1. Chiar or fi citit distinsii organizatori ai Making Waves proiectul de lege sustinut, printre foarte multi altii, de Rosca-Stanescu? Nu cred. Gai sa-i ajutam putin:
    PRINCIPALE SCHIMBARI PROPUSE DE NOUL PROIECT DE LEGE A CINEMATOGRAFIEI
    initiat de domnul senator Sorin Rosca Stanescu
    si sustinut de UCIN, UARF si UPFAR, precum si de alti producatori si regizori
    Actuala lege prevede un singur fond cinematografic, ceea ce face imposibila incasarea contributiei de la Loteria Nationala; daca s-ar incasa aceasta sursa, sumele din fondul cinematografic ramase necheltuite intr-un an nu ar mai putea fi reportate pentru anul urmator.
    Proiectul propus prevede doua fonduri cu destinatie distincta; unul dedicat finantarilor rambursabile si altul, cel alimentat exclusiv din contributia loteriei, dedicat finantarilor nerambursabile, adica cele care pot fi cheltuite fara probleme pana la finele unui an. In acest fel se colecteaza toate sursele, iar resursele financiare ale cinematografiei cresc considerabil.
    ______________________________________________________________________________
    Proiectul de lege propune introducerea unei noi surse de finantare printr-o contributie de 1% adaugata la abonamentele de sau contractele de servicii internet sau sau telefonie ce permit descarcarea de date video. Pe internet se difuzeaza si se exploateaza film ca si prin televiziune si se difuzeaza publicitate video la fel ca si in televiziune. In plus, prin internet se retransmit programele de televiziune, iar aceasta noua prevedere nu ingradeste in niciun fel accesul la internet, ci completeaza firesc pe cea de la Art.13 lit. e) din actuala lege, care stabileste „colectarea unei contributii de 1% aplicate veniturilor realizate lunar de operatorii economici pentru retransmisia prin cablu, prin satelit si prin retransmisie digitala a emisiunilor de televiziune;”
    _______________________________________________________________________________
    Spre deosebire de legea in vigoare, proiectul noii legi introduce modalitati si proceduri eficace prin care CNC poate obliga operativ contribuabilii rau platnici sa isi respecte indatoririle legale. In conditiile in care a fost permanent acuzata slaba colectare a contributiilor la fondul cinematografic, aceste instrumente sunt o pretioasa imbunatatire fata de textul actualei legi.
    ______________________________________________________________________________
    Noua lege introduce un plafon de maxim doua filme cu sustinere din fondul public care pot fi derulate concomitent de catre un producator. Aceasta foarte importanta prevedere va permite realizarea unei palete mai largi de filme, va permite accesul la finantare si va da sanse de afirmare unui numar mai mare de realizatori si producatori si va curma situatia actuala, in care fondul cinematografic alimenteaza mai degraba afacerile catorva cineasti decat sa sustina diversitatea exprimarilor artistice.
    ______________________________________________________________________________
    In contradictie cu prevederea din actuala lege care include intre principalele obiective ale CNC „promovarea unui sistem concurential deschis de acces la modalitatile de credit financiar din Fondul cinematografic”, regulamentul de concurs ce i-a urmat a instituit un mecanism de clasificare prin care decizia juriului de concurs e modificata sau chiar data peste cap de un sistem de punctare conceput conform intereselor celor care profita de el, un sistem care, cu exceptia regizorilor debutanti in lung metraj, blocheaza accesul la finantare al cineastilor aflati in fata primului film (chiar cei care ar trebui cu precadere sa fie sprijiniti), al celor care doresc sa faca altfel de filme decat cele indeobste selectionate in festivaluri (ecranizari, filme istorice, biografice, comedii, filme de aventuri, pentru copii si alte genuri de film cerute de public), un sistem discriminatoriu fata de cetatenii altor state membre UE.
    Proiectul noii legi inlocuieste acest mecanism care nu are corespondent in nicio alta tara cu sistemul practicat in toata lumea: concurentii pornesc in cursa cu sanse egale, iar juriul concursului are autoritatea de a judeca atat valoarea scenariului, cat si potentialul regizorului si
    2
    al producatorului respectivului proiect, in urma sustinerii de catre acestia a conceptiei regizorale si a planului de productie si valorificare a filmului.
    ______________________________________________________________________________
    Spre deosebire de actuala lege, cea nou propusa rasplateste cu adevarat performanta, instituind pentru cineastii care obtin un premiu important intr-unul din marile festivaluri dreptul de a primi automat finantare pentru urmatorul film. Daca si acest urmator film obtine performante la fel de mari, cineastii premianti primesc din nou bani pentru finantarea unei alte productii; daca nu, revin in pluton si alearga cot la cot cu ceilalti. Prin comparatie cu situatia actuala, consideram ca acest mod de recompensare a performantei e generos, corect si moral.
    ______________________________________________________________________________
    Noua lege introduce un sistem concret si consistent de stimulare financiara a cinematografelor care difuzeaza cu precadere film european si, implicit, film romanesc
    ______________________________________________________________________________
    Prin proiectul noii legi se stabileste o contributie a televiziunii publice la fondul cinematografic exprimata valoric ca 4% din suma anual colectata prin incasarea taxei pentru televiziunea publica. In anul 2012, spre exemplu, TVR a raportat incasari din taxa in valoare de 74.731.260€. Fata de aceasta suma, contributia propusa reprezinta nu 12 milioane, cum eronat sustine domnul Tudor Giurgiu, ci 2.989.250€ (prin comparatie, cei 15% aplicati conform actualei legi incasarilor din publicitate in valoare de 5.833.542€ reprezinta doar 875.031€).
    Consideram ca masura este justa, mai ales tinand seama de faptul ca TVR poate opta pentru a varsa integral aceasta contributie in bugetele filmelor, dupa cum considera util si necesar. In fond nu cerem TVR decat sa investeasca acesti bani in filme pe care le va difuza, adica in propriul program.
    ______________________________________________________________________________
    O alta noua prevedere este obligatia pentru cei care achizitioneaza drepturi de exploatare de filme pentru teritoriul Romaniei, de a folosi minim 5% din totalul sumei cheltuite in acest scop pentru achizitia de drepturi de difuzare ale filmelor romanesti recent produse sau aflate in curs de productie. Aceasta obligatie este fireasca, deoarece, asemenea tuturor filmelor realizate in alta limba decat cea engleza, filmele romanesti sunt nevoite sa recupereze cea mai mare parte a investitiei pe teritoriul in care se utilizeaza limba romana.
    ______________________________________________________________________________
    In plus fata de actuala lege si in acord cu prevederi similare care au dat roade in alte tari, proiectul de lege instituie cote minime si precis definite de expunere comerciala in televiziune si in cinematografe a filmului european si, cu precadere, a celui romanesc. Desigur, ramane la latitudinea celor care difuzeaza film sa decida care filme romanesti sau europene vor fi proiectate sau transmise.
    ______________________________________________________________________________
    In fine, exista in noua lege un capitol dedicat formarii profesionale in domeniul cinematografiei, precum si educatiei cinematografice in scoli si licee si se stabileste un procent de 2% din fondul cinematografic pe care CNC trebuie sa il foloseasca pentru a sprijini initiativele si actiunile in aceasta directie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here