E un lucru ştiut că impresiile cele mai autentice şi neaşteptate, chiar dacă sunt bazate pe experienţe pasagere, sunt cele care vin de la străini. De la jurnalul de călătorie al lui Marco Polo până la „Călătorie în România”, de Sir Sacheverell Sitwell, relatările vizitatorilor într-o ţară străină lor scot la lumină detalii trecute cu vederea sau cu bună ştiinţă ignorate de localnici.
Acesta e şi cazul Nemaipomenitei călătorii a domnului Tříska în Rusia/The Epochal Trip of Mr. Tříska to Russia, cel mai „lunatic” documentar văzut la One World Romania anul acesta.
Jaroslav Tříska, un ceh de 72 de ani, îmbracă un costum de astronaut rus (adică trening şi cască), şi se urcă în Transsiberian cu destinaţia Vladivostok, sub pretextul reiterării călătoriei străbunicului său, fost legionar. Într-o limbă rusă ruginită de 54 de ani de uitare, Tříska îi întreabă pe cei care îi ies în cale – soldaţi, muncitori în fabrici, elevi de liceu, funcţionari publici, ziarişti, dansatoare la bară, travestiţi sau simpli băutori de votcă – despre Putin, războiul din Cecenia, comunism, şi istoria Rusiei. Subiectele zilei, cu alte cuvinte.
Tříska, fost profesor, ştie ce întrebări să pună pentru a primi informaţii. Pe lângă părerea generală, care se aude şi la noi pe stradă adesea, că „era mai bine pe vremea comuniştilor, când toţi aveau de muncă şi locuinţă”, şi răspunsul prudent „nu ştiu” la întrebarea „Putin=KGB?”, sunt şi soldaţi care proclamă că niciun război nu e corect, şi teorii delirante care au făcut deliciul spectatorilor: lui Putin nu îi place ca oamenilor să le fie frică de el, pentru că asta îl face să se simtă neconfortabil(!); ruşii nu au făcut decât să elibereze Cehia de fascişti, şi au rămas acolo doar ca să se asigure că ordinea e restabilită.
Siberia, friguroasă şi plină de mesteceni, este locul în care oraşele încă înseamnă totalitatea locuinţelor muncitorilor unei fabrici. „Aleile gloriei muncii” sunt împânzite cu afişe-portret ale celor mai disciplinaţi şi productivi dintre ei, iar insignele care răsplătesc o treabă bine făcută sunt la ordinea zilei. Nu sunt manifestări ale unei nostalgii comuniste, ci caracteristici ale unui capitalism aproximativ.
Soluţiile de filmare adaugă un plus de excentricitate unui film şi aşa neobişnuit: camera plasată pe casca lui Tříska face din traversarea compartimentelor unui tren să semene cu o secvenţă tăiată din Blair Witch Project; Tříska audiază aria unei cântăreţe de operă (fiindcă există aşa ceva în Siberia!), filmată în oglindă în camera sa cu tapet roşu; iar dansatoarele la bară sunt bine puse în valoare.
(Rail)road movie foarte amuzant şi adesea improvizat, Nemaipomenita călătorie a Domnului Tříska în Rusia e o colecţie de instantanee ale unei ţări îngheţate în principii vechi, care înţelege totuşi că mandatul de prim-ministru al lui Putin e interimar. Şi un documentar pe care Aki Kaurismäki cu siguranţă şi-ar fi dorit să îl facă.
http://t.co/5tTBDt50