Organizatorii Festivalului Anim’est protestează faţă de politica de finanţare a Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC), care acordă evenimentului, în fiecare an, sume mult mai mici decât o cere amploarea lui. Pentru ediţia din toamna lui 2011, CNC a alocat doar 125.000 de lei, în condiţiile în care evenimente mult mai mici, ca Festivalul Internaţional de Film Comedy de la Cluj sau Festivalul Degustătorilor de Film şi Artă Culinară au obţinut 190.000, respectiv 180.000 de lei.
În aceeaşi logică răsturnată, un festival muribund ca DaKINO primeşte 150.000 de lei, iar evenimente aflate la prima ediţie, ca Festivalul Internaţional de Film Central European „7+1” de la Mediaş, Festivalul de Film pentru Copii şi Tineret „Punguţa cu doi bani” şi Gala Mostra Cinematografică „Cartea şi Filmul” (aceasta din urmă organizată de UCIN) – 130.000, respectiv 135.000 de lei.
„Aş dori să vă atrag atenţia asupra faptului revoltător şi frustrant, totodată, că cei care gestionează fondurile publice alocate filmului românesc şi evenimentelor de gen par să ignore în continuare performanţele şi eforturile făcute de echipa celui mai mare festival de film din Bucureşti (totodată, al doilea cel mai mare festival de film din ţară, după Festivalul Internaţional de Film Transilvania) – după orice criterii, Festivalul Internaţional de Film de Animaţie Anim’est”, transmite Toma Peiu, PR Managerul Anim’est, care le reproşează membrilor Consiliului de Administraţie al CNC că ignoră în mod repetat „numărul de spectatori, calitatea selecţiei, cantitatea de titluri prezente în program, numărul şi numele invitaţilor prezenţi în fiecare toamnă la Bucureşti, reacţiile extrem de pozitive şi consistente venite din presa internă şi internaţională vizavi de festival, şi, în general, amploarea evenimentului organizat de Asociaţia Estenest”.
„Sumele alocate de CNC sunt nu doar mici, ci din ce în ce mai mici de la o ediţie la alta”
„Nici măcar includerea Anim’est în circuitul Cartoon – al celor mai prestigioase festivaluri de film de animaţie din Europa, începând din 2010 – nu a părut să conteze. După cinci ani de creştere continuă, Anim’est continuă să fie subfinanţat de către CNC, în detrimentul unor evenimente care nici nu îşi propun, şi nici nu reuşesc atât de multe – fără falsă modestie, căci nu cred că îşi are locul aici. Mai grav decât atât – sumele alocate de CNC sunt nu doar mici, ci din ce în ce mai mici de la o ediţie a festivalului la alta”, se arată în protest.
CNC a acordat 140.000 de lei şi pentru ediţia specială Anim’est de la Chişinău, însă creditul alocat pentru evenimentul din România rămâne, în continuare, infim – apreciază organizatorii. „Ne pare rău, însă, că organismul care ar trebui să aibă imaginea de ansamblu şi detaliu – deopotrivă – a fenomenului cinematografic din România nu a înţeles ce înseamnă Anim’est în peisajul cultural autohton. Pentru binele acestuia şi pentru ca unul dintre fenomenele culturale ale Capitalei să nu moară înainte de vreme, ar fi bine ca această înţelegere să vină cât mai curând. Se pare, la o eternă «ediţie viitoare»”.
O altă nemulţumire a organizatorilor Anim’est este faptul că aceste credite nerambursabile se acordă pe baza unor criterii incerte. Sumele pot fi o sursă de venit consistentă pentru unii oameni din industrie. Un exemplu elocvent este supra-finanţarea unui eveniment care dura 2 seri la Chicago şi în care se proiectau filme obscure din arhiva Sahia Film. Pentru Clubul Filmului Românesc Contemporan, organizat de actualul director RADEF România, Marius Iuraşcu, instituţia condusă de Eugen Şerbănescu a acordat nu mai puţin de 140.000 de euro, în 2008 şi 2009. Prin comparaţie, standul românesc la Cannes a primit, pentru două reprize de câte 12 zile la cel mai mare festival din lume, doar 100.000 de euro.
Potrivit articolului 31 din O.G. 39 / 2005 privind cinematografia, CNC-ul este obligat să cerceteze cum sunt folosiţi banii săi şi să ceară restituiri, acolo unde nu există justificări. Acest lucru nu se întâmplă însă. „În continuare, CNC nu a înţeles că va trebui – la un moment dat – să asigure un proces transparent de finanţare, bazat pe criterii publice, clare şi date cuantificabile. Cât timp acest lucru nu se va întâmpla, paradoxuri de felul acesta vor avea create toate condiţiile pentru a deveni reguli”, explică Toma Peiu.
Citiţi şi ancheta :
CNC aruncă bani publici într-un festival de familie
