EXCLUSIV. „Litera din scrisoarea misterioasă”, un roman semnat de regretatul critic de film Alex. Leo Şerban, este în pregătire la Editura Polirom, în colecţia Ego. Proză. Volumul a fost scris în engleză, în timpul auto-exilului său în Buenos Aires şi Lisabona, cu titlul original „The Parlayd Letter”.
Traducerea în limba română îi aparţine unuia dintre cei mai buni traducători din ţară, Antoaneta Ralian, cea care a adus pe piaţa de carte autohtonă operele unor autori precum Henry Miller, Virginia Woolf, Oscar Wilde, Iris Murdoch, Saul Bellow, D.H. Lawrence sau J.D. Salinger. Autorul prefeţei romanului va fi Horia Roman-Patapievici, unul dintre prietenii vechi ai îndrăgitului critic de film. Cartea va apărea la începutul lunii septembrie.
„E o fantezie ludică plină de umor, o farsă, un fel de glumă literară în care el îşi imaginează o întâlnire între Borges şi Fernando Pessoa, în creierele lor. Este un micro-roman cu totul şi cu totul insolit”, explică traducătoarea Antoaneta Ralian pentru Filmreporter.ro.
Vestea e surprinzătoare: pe lângă faptul că de existenţa acestei cărţi au ştiut foarte puţini oameni, este primul şi poate singurul roman semnat de Alex. Leo Şerban, care a refuzat să publice în volum, în timpul vieţii, altceva decât texte jurnalistice, eseuri şi cronici.
Trei dintre cărţile sale au apărut înainte de dispariţia sa neaşteptată, la doar 51 de ani – „Dietetica lui Robinson” (Curtea veche, 2006) , „De ce vedem filme. Et in Arcadia Cinema” (Polirom, 2006), „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile cu filmul românesc” (Polirom, 2009) -, iar altele două, una de poezie („Alte încăperi, alte glasuri de ieri”, Pandora M) şi una de publicistică („Mica dietetică”, Editura Art) – postum. În colaborare cu Mihai Chirilov şi Ştefan Bălan, a mai scris „Lars von Trier: filmele, femeile, fantomele” (Editura Idea), iar cu Şerban Foarţă – „Jeu de paume” (LiterNet).
Pornind de la cărţile sale, criticul Marius Chivu face (în „Adevărul literar şi artistic”) poate cea mai bună descriere a intelectualului şi omului Alex. Leo Şerban: „Citind textele (şi ideile) sale memorabile şi spectaculoase prin combinaţia de inteligenţă, umor şi gust personal, întotdeauna deopotrivă personale şi contradictorii, ai în numai 200 de pagini imaginea intelectualului şi omului Alex. Leo Şerban, cel căruia îi plăcea să fie controversat şi controversabil, paradoxal şi contradictoriu: un hedonist capricios, narcisist autoantagonist, principial schimbător, elitist chic, snob superior şi frivol cu stil, aristocrat pop, trendy old school, un solitar cu mulţi prieteni etc.
Proustian îndrăgostit de ABBA şi o-Zone, admirator al stilului lui Neagu Djuvara şi elogiator al şlapilor, consumator de operă preclasică şi de cartofi prăjiţi, adept al infidelităţii faţă de propriile idei, deplângând declinul huiduielii în timp ce condamnă mitocănia, preferând controversele polemicilor şi tot aşa. Dar abia în aceste «încrucişări» şi «amestecuri» de gust personal, popular şi elitist rezidă calitatea şi capacitatea de a fi iconic. Alex. Leo Şerban e, poate, singurul tip cu adevărat original de la noi”.
