Cristi Iftime la Cannes: „Toate beteşugurile sau fricile din scenariu ni s-au întâmplat în timpul filmării”

0
211

În ultima zi a unei tabere de vară, Alex insistă să urce pe munte cu Vera, deşi simte o durere ciudată în partea dreaptă a abdomenului. E sinopsisul – sau mai degrabă intriga – unui film inspirat de o întâmplare din viaţa de studenţie a regizorului Cristi Iftime (32 de ani) şi o poveste care va fi urmărită zilele acestea, în premieră, la Festivalul de la Cannes.

Tabăra din Răzoare a fost selecţionat în Cinéfondation, alături de alte 14 scurtmetraje alese din peste 1700 înscrise (juriul e prezidat de Jean-Pierre Dardenne). E a doua performanţă festivalieră a tânărului cineast – anul trecut, 15 iulie a concurat pentru Ursul de Aur la Berlin. De ieri, Cristi Iftime se află pe Coasta de Azur, împreună cu actorii Lorena Zabrăuţanu şi Lucian Iftime, directorul de imagine George Chiper-Lillemark, monteurul Alexandru Radu şi scenarista Anca Buja. Marele absent: Alexandru Potocean, prins în alte proiecte.

Tabăra din Răzoare este despre o aventură care are loc între doi colegi (Vera şi Alex) într-o tabără de vară, la finalul facultăţii. Ceea ce m-a interesat în mod special a fost să restitui lumea unor oameni care încă nu s-au maturizat, evitând să îi judec sau să pretind că mai sunt unul dintre ei”, îşi descrie Iftime lucrarea de masterat de la UNATC.

Punctul de pornire al scenariului, pe care tot el îl semnează, e unul cât se poate de concret: „Când aveam vreo 22 de ani, am urcat pe munte cu câţiva prieteni, deşi eram suspect de apendicită. M-am bazat pe prejudecata că se ajunge la peritonită la trei zile după ce apare durerea. Şi n-am murit, dar nici mult nu mai aveam. Scenariul a pornit de la întrebarea «ce fel de lume interioară aveam atunci, din moment ce am fost dispus să-mi risc viaţa ca să merg cu nişte prieteni pe munte?».

În mod bizar, şi filmările au fost „traversate” de mici întâmplări care aminteau de cea de acum zece ani. Echipa a filmat vara trecută undeva lângă Târgu Lăpuş şi pe Ţibles timp de zece zile, cu 3-4 mai multe din cauza ploilor. „Întâmplări memorabile au fost multe. O să evoc aici o coincidenţă stranie. Toate «beteşugurile» sau fricile din scenariu li s-au întâmplat membrilor echipei în timpul filmării : eu am regizat cu o căpuşă (sau ceva de genul ăsta) în picior, pe Alexandru de la props l-au apucat nişte dureri în partea dreaptă a abdomenului – de urşi n-am dat, dar eu, Lorena, Potocean şi George am fost alergaţi binişor de şapte câini ciobăneşti”, povesteşte regizorul.

Cât despre actori, Alex Potocean  a primit rolul pentru că „avea ceva din libertatea şi inconştienţa personajului principal”, iar Lorena Zabrăuţanu a jucat şi în 15 iulie „şi am avut încredere că poate să facă acest rol, deşi, la prima vedere, nu părea pe direcţia ei”. Dan Aştilean şi Lucian Iftime completează distribuţia.

Două selecţii consecutive în cele mai mari festivaluri de film din lume ar trebui să însemne, în materie de proiecte, o mai mare încredere a producătorilor şi finanţatorilor. „Selecţia la Berlin a contat enorm, pentru că mi-a dat curajul să continui să spun lucrurile aşa cum le văd eu şi chiar să caut într-o direcţie diferită de cea din 15 iulie”, explică Iftime. Prezenţa la Cannes are o miză şi mai mare, din moment ce următorul film va fi un lungmetraj. Regizorul se numără deja printre finaliştii Concursului de scenarii HBO, cu un proiect semnat împreună cu Anca Buja, Mariţa, şi are un altul în faza de dezvoltare. Sper să le facem pe ambele!

Cristi Iftime a fost, printre altele, asistent de regie la Poliţist, adjectiv al lui Corneliu Porumboiu. S-a născut în Iaşi şi a absolvit filosofia la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, apoi regia la UNATC Bucureşti. A mai regizat Patru instrumente (documentar), Tu plus eu, Timi, iar 15 iulie a câştigat numeroase premii, inclusiv Trofeul Timishort.

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here