Dziga Vertov, în „Avangarda revizitată” de la Cinemateca Eforie

0
368

inainte, soviete

Două filme de Dziga Vertov vor fi proiectate miercuri, 24 iulie, şi vineri, 26 iulie, de la ora 19:30, la Cinemateca Eforie, în  cadrul programului „Avangarda revizitată. Avangarda europeană (1919-1939) în Arhiva Naţională de Filme a României”, concept şi viziune curatorială de Igor Mocanu.

Ediţia acoperă avangarda rusă şi sovietică, iar a treia sesiune le este dedicată marelui cineast Dziga Vertov şi colaboratorilor acestuia, Mihail Kaufman, Elizaveta Svilova şi Esfir Şub. După ce, în prima sesiune a ediţiei, fusese prezentat celebrul Omul cu aparatul de filmat (1929), Dziga Verov revine în programul „Avangardei revizitate” cu alte două filme documentare, ambele datând din anul 1926.

A şasea parte a globului / Şestaia ciasti mira

  • URSS, 1926 / alb/negru / Film mut, film documentar / Versiune originală (inserturi ruseşti)
  • Scenariu şi regie: Dziga Vertov
  • Imagine: Mihail Kaufman, Iva Beleakov, S. Benderskii, P. Zotov, N. Konstantinov, L. Lembert, N. Strukov, I. Tolcean
  • Asistenţi: Grupul Kinoki (Elizaveta Svilova, Esfir Şub ş.a.)
  • Producător: Kultkino / Sovkino

Înainte, soviete! / Şagai, sovet!

  • URSS, 1926 / alb/negru / Film mut, film documentar / Versiune originală (inserturi ruseşti)
  • Scenariu şi regie: Dziga Vertov
  • Imagine: Iva Beleakov
  • Asistenţi: Grupul Kinoki (Elizaveta Svilova, Esfir Şub ş.a.)
  • Producător: Kultkino / Sovkino

Text introductiv de Igor Mocanu:

Ne aflăm la începutul lui 1926, iar Moscova se pregăteşte acerb pentru aniversarea celor zece ani de la Revoluţia din Octombrie. Artele sunt somate să-şi dea concursul pentru acest omagiu grandios. Sovkino deleagă o echipă de regizori din cadrul departamentului Kultkino pentru realizarea unor pelicule ficţionale şi documentare care să prăznuiască actualitatea socio-economică sovietică. Printre cineaşti se numără şi Dziga Vertov, împreună cu echipa de operatori de la Kinoki, grupul alternativ de artişti vizuali din spatele unor proiecte precum Kino-Pravda sau Kino-Glaz, titulaturi ad-hoc ce descriu şi conceptualizează viziunea estetico-politică a grupului de avangardişti din jurul lui Vertov.

Experienţa vizuală acumulată de-a lungul celor 23 de episoade de jurnale de actualităţi grupate sub genericul „Kino-Pravda” a dus în 1926 la o asociere firească a grupului de artişti, iar direcţiile estetice statuate atunci devin – în Înainte, soviete!, dar mai ales în A şasea parte a globului – un soi de esenţă tare.

Dacă prima peliculă, Înainte, soviete!, rămâne în cadrele urbane, citadin-industriale, ale Moscovei, anunţând pe undeva furtuna experimentală din Omul cu aparatul de filmat (1929), în A şasea parte a globului, Dziga Vertov părăseşte capitala şi flanează pe tot întinsul multicultural geografic al celei de-a şasea părţi a lumii. Înainte de a fi omagial-propagandistic, cu virtuţi de pedagogie politică, discursul cinematografic instituit de Dziga Vertov şi Kinoki, pentru că filtrează zorzoanele estetice politicii de stat printr-un filtru realist, devine din ce în ce mai critic, ajungând în final să opună imaginii capitaliste (ceaiul dansant, foxtrotul, exploatarea sclavilor de culoare şi maşinile industriale fordiste), imaginea multiculturalismului polietnic sovietic la limita utopiei.

Totuşi, filmele lui Vertov nu s-au bucurat de un entuziasm general din partea publicului, un comiliton precum Şklovski sau un critic precum Ippolit Sokolov acuzând excesul de experiment formal şi montaj, procedee care ar duce, de fapt, paradoxal, la ficţionalizarea realităţii şi transformarea acesteia în poveste. Şi nu se înşelau foarte mult.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here