UPDATE 2: Pentru că unul dintre câştigători, Paul Dimitrie Chirică (Pertinax), nu a putut fi contactat, am ales un al treilea nume, care va primi pachetul de cărţi cu numărul 2 – Andreea Gogu.
UPDATE. Câştigătorii celor două pachete de cărţi sunt Popescu Răzvan (Razvante) şi Paul Dimitrie Chirică (Pertinax).
Vă mulţumim tuturor pentru răspunsuri!
Un concurs foarte special pentru voi în preajma Bookfest-ului (30 mai – 3 iunie). Editura Polirom şi Filmreporter.ro vă oferă 2 pachete de cărţi dintre cele mai bune ecranizate de-a lungul timpului. Truman Capote, Ian McEwan, Ken Kessey, Kazuo Ishiguro şi Upton Sinclair sunt autorii pe care vi-i propunem. Cele două pachete de cărţi puse la bătaie sunt:
1. Să nu mă părăseşti, Mic dejun la Tiffany şi Ispăşire
2. Va curge sînge, Zbor deasupra unui cuib de cuci şi Cu sînge rece
Tot ce trebuie să faceţi este să ne răspundeţi mai jos, la pagina de comentarii, la întrebarea concursului: Ce filme v-au plăcut la fel de mult ca romanele care le-au inspirat?
Concursul începe astăzi şi se va încheia pe 3 iunie. Cei doi câştigători vor fi anunţaţi pe 4 iunie.
Prezentarea cărţilor:
Să nu mă părăseşti
Tragic, emoţionant, tensionat şi cu un final surprinzător, Să nu mă părăseşti este unul dintre cele mai bune romane al lui Ishiguro, nominalizat la Booker Prize, National Book Critic Circle Award şi Arthur C. Clarke Award şi inclus pe lista celor mai bune cărţi ale anului în The New York Times, Publishers Weekly şi în numeroase alte reviste prestigioase.
Katie H. este educatoare. Slujba ei este aceea de a-i ajuta pe „copiii-clone” să creadă că, în instituţia de la Hailsham, între vizionările de scene erotice din filme şi joacă, între colecţiile de reviste sau cărţi şi iazul cu raţe, ei vor uita adevăratul şi unicul motiv al existenţei lor, acela de a dona organe. În scurta lor viaţă, care se întinde preţ de un număr limitat de „donaţii“, ei aşteaptă plini de speranţă ziua cînd vor avea parte de libertatea din spatele gardului de sîrmă ghimpată şi cînd vor înceta să mai fie simple some, corpuri cultivate pentru piese de schimb.
Să nu mă părăseşti/ Never Let Me Go a fost regizat de Mark Romanek şi le are pe Keira Knightley şi Carey Mulligan în rolurile principale.
Mic dejun la Tiffany
Cartea a cunoscut o ecranizare celebră în 1961, regizată de Blake Edwards, cu Audrey Hepburn în rolul principal.
Mic dejun la Tiffany este povestea unui scriitor care îşi aminteşte că a cunoscut-o în urmă cu cincisprezece ani, pe cînd locuia într-un vechi apartament din New York, pe Holly Golightly, o fată excentrică şi misterioasă, care locuia în aceeaşi clădire. În scurt timp, scriitorul aspirant de atunci şi fata aceasta ciudată, pe a cărei carte de vizită era scris „călătoare”, devin prieteni apropiaţi, iar opiniile şi modul de viaţă neconvenţional, precum şi lucrurile neobişnuite pe care le află despre trecutul şi aventurile prin care a trecut vecina sa ajung să-l fascineze tot mai mult. Firul narativ simplu, liniar al microromanului îi permite lui Capote să-şi rafineze stilul caracteristic minimalist, într-o formă vie şi proaspătă, care i-a adus un succes masiv la critică şi public.
Ispăşire
Romanul stă la baza unei ecranizări în regia lui Joe Wright, cu Keira Knightley, James McAvoy şi Vanessa Redgrave în rolurile principale.
Debutînd ca o cronică de familie, romanul Ispăşire este, de fapt, o meditaţie despre locul scriitorului în lume şi despre modul în care acesta poate afecta vieţile altora prin felul în care înţelege să caute „adevărul”. Adolescentă fiind, protagonista cărţii, Briony Tallis, îşi dă seama că vrea să abandoneze lumea himerelor pentru a scrie despre oamenii din jur şi despre viaţa reală, dar simţul său exagerat al ordinii şi justiţiei o împinge spre un act social greşit, de pe urma căruia vor avea de suferit cei dragi ei. La bătrîneţe, ajunsă o scriitoare de succes, Briony va medita la consecinţele faptei sale, pentru a cărei ispăşire şi a dedicat întreaga viaţă. Dar Ispăşire este, totodată, şi un excelent roman istoric, McEwan reuşind să creeze pagini antologice despre dezastrul de la Dunkerque şi rezistenţa eroică a londonezilor în timpul Blitzkrieg ului din 1940.
Va curge sînge
Filmul Va curge sînge/ There Will Be Blood (2007), inspirat din romanul lui Upton Sinclair şi regizat de Paul Thomas Anderson, a obţinut două premii Oscar şi figurează în topul celor mai bune creaţii cinematografice ale ultimului deceniu.
Romanul Va curge sînge (1927) îi oferă cititorului o imagine complexă a începuturilor tulburi şi a dezvoltării rapide înregistrate de in¬dustria petrolieră din California de Sud. Denunţînd conflictele de clasă, corupţia funcţionarilor guvernamentali şi rivalităţile internaţionale privind producţia de petrol, Sinclair urmăreşte deteriorarea treptată a relaţiilor dintre un mare magnat al petrolului şi fiul său, care nu îi împărtăşeşte pasiunea dezumanizantă pentru bani şi pe care ideile socialiste îl îndeamnă să simpatizeze cu muncitorii din exploatările petroliere. Romanul a fost ecranizat în 2007 în regia lui Paul Thomas Anderson; filmul, avîndu-i în rolurile principale pe Daniel Day-Lewis şi Paul Dano, a fost distins cu două premii Oscar.
Zbor deasupra unui cuib de cuci
Publicat în 1962, Zbor deasupra unui cuib de cuci a devenit imediat un clasic al contraculturii americane şi a fost ecranizat de Milos Forman, cu Jack Nicholson şi Louise Fletcher în rolurile principale. Pelicula a primit cinci premii Oscar, şase premii BAFTA şi numeroase alte distincţii la festivalurile de film naţionale şi internaţionale.
Zbor deasupra unui cuib de cuci, romanul care a lăsat urme de neşters în literatura contemporană, este povestea zguduitoare a pacienţilor dintr un ospiciu, condus cu o mînă de fier de Sora şefă Ratched, adepta unor metode de tratament barbare, precum electroşocurile şi lobotomia. Singurul care i se opune este scandalagiul Randle Patrick McMurphy, simbolul revoltei împotriva autorităţii tiranice. Prin ochii altui pacient, şeful Bromden, un indian uriaş, asistăm la încleştarea dintre cei doi, care capătă proporţii aproape mitologice. Încărcat de simboluri, replică modernă a capodoperei melvilliene Moby Dick, Zbor deasupra unui cuib de cuci este un strigăt de luptă al individului strivit de legile absurde ale societăţii.
Cu sînge rece
Cu sînge rece este romanul cel mai cunoscut al lui Truman Capote, cu un succes imens atît la public, cît şi la critică, lansînd totodată la vremea sa un nou gen de roman, «de nonficţiune», cum l-a numit autorul.
Cartea prezintă într-un stil elegant şi bine calibrat o crimă multiplă ce a făcut furori în ziarele de la sfîrşitul anului 1959: patru membri ai unei familii prospere din Kansas au fost asasinaţi în casa lor, de doi escroci mărunţi, în căutarea unui seif inexistent. Capote reconstituie minuţios ultima zi din viaţa victimelor, trecutul şi psihologia complicată a criminalilor, peripeţiile şi trans¬formările subtile prin care trec aceştia după săvîrşirea crimei şi pînă cînd sînt prinşi, judecaţi şi executaţi. Capote pătrunde cît se poate de adînc în mintea protagoniştilor săi, dezvăluindu-le motivaţiile, angoasele şi iluziile, fără să-şi exprime direct nici o poziţie morală faţă de criminali sau condamnarea lor la moarte.
Autorul îşi maschează prezenţa prin adoptarea unei priviri ce analizează totul cu acelaşi interes, construind un hibrid curios, roman realist cu o structură perfect echilibrată şi reportaj ultrastilat, imaginativ în acelaşi timp. Procesul de creaţie a acestei cărţi constituie şi subiectul filmului Capote (2005), cu Philip Seymour Hoffman în rolul scriitorului.
98 de răspunsuri la “Update concurs: cele mai bune cărţi ecranizate de la Editura Polirom!”
Great Expectations – Charles Dickens si ecranizarea din 1998 cu Ethan Hawke, Gwyneth Paltrow in rolurile principale.
The Green Mile – Stephen King si ecranizarea din 1999 cu Tom Hanks in rolul principal.
Fight Club, ecranizarea romanului omonim de Chuck Palahniuk și regizat de David Fincher, cu Edward Norton, Brad Pitt și Helena Bonham Carter.
Filmul meu preferat este Breakfast at Tiffany’s, desi nu pot sa spun ca mi-a placut foarte mult cartea. Atat cartea, cat si filmul Sa nu ma parasesti sunt minunate, de-o sensibilitate incredibila!
În ceea ce mă privește, „Să nu mă părăsești” (respectiv, „Never let me go”) m-a emoționat până la lacrimi- la fel și cartea, desigur. Povestea în sine, tragică și amară pe alocuri, a reprezentat însăși pelicula, însăși ecranizarea… Totuși, e destul de dificil să aleg între atât de multe cărți/ecranizări într-adevăr bune și chiar epice. Aș alege în aceeași măsură și „Ispășire”, l-am văzut și revăzut de cel puțin 3 ori.
Cărț și filme la care ne reîntoarcem cu mare drag…
Requiem for a Dream – Hubert Selby Jr., 2000, cu Jennifer Connelly si Jared Leto. In opinia mea, cel mai bun film al lui Aronofsky.
Atonement – Ian McEwan, 2007, cu James McAvoy, Keira Knightley si Saoirse Ronan. Mi se intampla foarte rar ca o carte sa ma lase pur si simplu fara cuvinte si complet fermecata de ea, iar apoi acelasi lucru sa mi se intample si dupa vizionarea filmului.
To Kill a Mocking Bird – Harper Lee, ecranizarea din 1962 cu Gregory Peck in rolul principal. Interpretarea lui Gregory Peck a interactiunii dintre personajul sau si copii m-a impresionat.
Lord of the Rings Trilogy – J.R.R. Tolkien, 2000-2003. Cred ca ecranizarea ultimei carti din trilogie mi-a placut chiar putin mai mult decat cartea, iar a doua carte putin mai mult decat film. Primul volum e la egalitate cu filmul. 🙂
Deocamdata doar atat. Dar sunt singura ca spre seara cand ajung in fata bibliotecii mele o sa imi dau seama ca am uitat cateva. 🙂
P.S. Daca am inteles eu gresit si trebuia de fapt sa ne referim strict la romanele care sunt oferite in cele 2 pachete atunci as spune „Atonement”, bineinteles. „Sa nu ma parasesti” e un roman superb, dar filmul inca nu l-am vazut.”There will be blood”, „Breakfast at Tiffany’s”, „In cold blood” nu le-am citit si nu am vazut nici filmele, „One flew over the cuckoo’s nest” am vazut doar filmul.
Moromeţii – Stere Gulea
Rămăşiţele zilei – James Ivory
Toate panzele sus! – Radu Tudoran
Cel mai iubit dintre pamanteni – Marin Preda
High Fidelity – Nick Hornby.
‘Fight Club’ de Chuck Palahniuk, ecranizat de David Fincher
‘Trainspotting’ de Irvine Welsh, ecranizat de Danny Boyle
Nu am citit nicio carte din cele prezentate. Toate insa sunt in lista „de citit” 🙂 Am vazut 3 filme din cele prezentate(There Will Be Blood, One Flew Over the Cuckoo’s Nest, Breakfast at Tiffany’s). Ecranizari care mi-au placut: 20000 Leagues Under the Sea (1954), The Silence of the Lambs (1991), Stand by Me (1986), Le Notti Bianche (1957), Youth Without Youth (2007) Mi-au placut mai mult decat cartea care sta la baza lor: A Clockwork Orange (1971), The Shawshank Redemption (1994), The Hours (2002), Solaris (1972),
Regele Arinilor, atat filmul (Der Unhold- Volker Schlöndorff, 1996) cat si cartea (Le Roi des Aulnes- Michel Tournier) se afla in topul preferintelor mele. Cred ca lucrul asta e datorat personajului principal, Abel Tiffauges, care in carte e construit foarte bine, iar in film este jucat de John Malkovich.
Al doilea exemplu rastoarna situatia, pentru ca filmul mi-a placut putin mai mult decat varianta scrisa; este vorba despre ecranizarea piesei lui Anthony Shaffer in filmul Sleuth (Joseph L. Mankiewicz, 1972).
Al treilea exemplu este The Remains of the Day. Si filmul (James Ivory, 1993) si cartea (Kazuo Ishiguro) sunt cel putin.. gustoase.
Desi mi-a placut si Sa nu ma parasesti (vazut la TIFF anul trecut, in piata Unirii!), dar si Ispasire, totusi pentru mine castigatorul incontestabil este Zbor deasupra unui cuib de cuci cu Jack Nicholson in rolul principal. Foarte rar se intampla ca o carte geniala sa aiba o ecranizare geniala – acest film este un asemenea caz rar. Carte de cult, film de cult.
Concurs: cele mai bune cărţi ecranizate de la Editura Polirom! http://t.co/RveIth5i via @cdplit
Perfume: The Story of a Murderer al regizorului Tom Tykwer, dupa romanul lui Patrick Süskind. Imi amintesc ca imaginile din film m-au facut sa simt aproape ce am simtit cand am citi cartea si e un lucru deosebit. Din cate am inteles autorul a fost prezent pe platourile de filmare. Scafandrul si fluturele scris de Jean-Dominique Bauby si regizat de Julian Schnabel, cartea bate filmul, dar nici filmul nu este de ratat.
Dezamagiri: Sa ucizi o pasare cantatoare si Blindness (Eseu despre orbire al lui Jose Saramago)
To Kill a mockinbird – Harper Lee, regia Robert Mulligan, http://mariagalea.wordpress.com/2011/02/10/3/
Nineteen Eighty-Four – George Orwell, regia Michael Radford. O ecranizare fidela cartii, o interpretare incendiara a lui John Hurt si un rol foarte bine jucat de legendarul Richard Burton.
Portocala mecanică – Anthony Burgess ; Legături bolnavicioase – Cecilia Ștefănescu
Legat de cartile prezentate mai sus, as alege Zbor deasupra unui cuib de cuci, iar separat John Steinbeck, Of mice and men, o poveste simpla in aparenta dar sensibila, datorita psihologiei personajelor. De exceptie.
1. Corabia Nebunilor, 2. La rascruce de vanturi (cu Laurence Olivier), 3. Pe aripile vantului, 4. Sense and sensibility
As putea sa dau mai multe titluri, dar la un test fulger as alege „Pe aripile vantului” si „La rascruce de vanturi”. filmul , la fel ca si cartea m-au impresionat foarte mult. As pute asa le revad si sa le recitesc de foarte multe ori fara sa ma plictisesc.
Preferatul meu este Breakfast at Tiffany’s. Mi-au placut in egala masura atat cartea cat si filmul
Filmele dupa „Fight Club” si „Sufocare” ale lui Chuck Palahniuk…negresit 🙂
Varsta inocentei ( Martin Scorsese)
Lolita (1997) cu Jeremy Irons
Primul film care-mi vine in minte este ,,Morometii”, dupa romanul cu acelasi nume de Marin Preda. Exista o unitate destul de puternica intre carte si film, astfel incat, de oriunde ai incepe (fie cu filmul, fie cu romanul lui Preda), tot acolo ajungi: la satul romanesc in plina transformare (dureroasa).
Pe aripile vantului – 1938 de Margaret Mitchell si filmul – 1939 de Victor Fleming,
Rebecca – 1938 de Daphne du Maurier si filmul de Alfred Hitchcock,
Zorba Grecul – Nikos Kazantzakis si filmul – 1964 de Mihalis Kakoyannis,
Stapanul inelelor de J.R.R. Tolkien – 1937-1949 si filmul de Peter Jackson
Filmul „The Reader” dupa „Der Vorleser” de Bernhard Schlink.
„Zbor deasupra unui cuib de cuci” este pe departe una dintre cele mai bune ecranizari
Pădurea norvegiană, Zbor deasupra unui cuib de cucu
Mic dejun la Tiffany
Pride and prejudice
Zorba Grecul- Nikos Kazantzakis, ecranizarea din 1964 cu Anthony Quinn si Alan Bates in rolurile principale;
The Green Mile- Stephen King, ecranizarea din 1999 cu Tom Hanks in rol principal;
Lista lui Schindler- Thomas Keneally, ecranizarea din 1993 cu Ralph Fiennes, Liam Neeson si Ben Kingsley in rolurile principale;
Pianistul- Wladyslaw Szpilman, ecranizarea din 2002 cu Adrien Brody in rol principal.
„Amadeus” de Peter Schaffer, piesa de teatru ecranizată de Milos Forman (1984), „A Clockwork Orange” de Anthony Burgess, ecranizat de Kubrick (1971), „Toba de tinichea” de Günter Grass, in varianta lui Volker Schlöndorff (1979)
One Flew Over the Cuckoo’s Nest (1975) – Nicholson e foarte convingător, iar atmosfera din film e chiar mai incendiară decât cea din carte. E ca un pumn în stomac.
Requiem for a Dream (2000) – halucinant şi apăsător (la fel ca romanul). Filmul poate fi decupat în fotografii, cadru cu cadru (le-aş vrea la mine pe perete).
Breakfast at Tiffany’s (1961) -deşi sfârşitul nu m-a convins. Fără Audrey Hepburn poate nu ar fi avut acelaşi farmec.
Ce filme mi-au placut?..hmm..The Twilight Saga: New Moon si Harry Potter.
Mi-a placut foarte mult Harry Potter.
Dragoste pe vremea holerei, Fight Club
Ultimul mohican de James Fenimore Cooper
Lista lui Schindler de Thomas Keneally
Pe aripile vantului cu Vivien Leight si Clark Gable.
Jurassic Park de Michael Crichton
Forrest Gump de Winston Groom
Stăpânul inelelor – J.R.R. Tolkien.
Pacientul englez – Michael Ondaatje
Marele Gatsby dupa romanul omonim scris de F. Scott Fitzgerald mi-a placut enorm. Este unul din putinele filme mai bune dacat cartea.
Mi-au placut foarte mult :
Contele de Monte Cristo – cartea si toate ecranizarile, mai ales cea cu Richard Chamberlain;
Shogun – cartea e grozava, dar si filmul a fost bunicel;
Sense and sensibility – Jane Austen
Mi-au placut mult: Pe aripile vantului, Zbor deasupra unui cuib de cuci, Shinning (ultimele doua pentru rolul facut de Jack Nicholson) si de curand am vazut Jocurile foamei, ecranizare fidela a cartii
„Blindness” – dupa cartea „Eseu despre orbire” de José Saramago, mie mi-a placut foarte mult cartea si filmul a fost reusit
Un alt film pe care am vrut sa il vad a fost „Codul lui Da vinci” dar recunosc ca am apreciat cartea mai mult
Filmul Les Misérables (2000) mi-a placut la fel de mult ca si romanul lui Victor Hugo, roman din care s-a inspirat acest film.
Recomand acest film tuturor care inca nu l-au vazut!
1. LA RASCRUCE DE VANTURI (Wuthering Heights ,1939)
2.PE ARIPILE VANTULUI ( (Gone With the Wind, 1939)
P.S: Te iubesc, Mananca, roaga-te, iubeste!, Pasarea spin, Padurea spanzuratilor si ar mai fi…
Sunt o mare admiratoare a ecranizarilor romanelor clasice, precum Great Expectations, dar daca ar fi sa aleg un singur film care m-a incantat la fel de mult ca romanul care i-a dat glas ar fi Codul lui Da Vinci, al lui Dan Brown (2003), in regia lui Ron Howard (2006).
Mizerabilii mi-a placut foarte mult, Pe aripile vantului
Mi/au placut f mult ecranizarile romanelor lui Liviu Rebreanu/Ion si Padurea spanzuratilor,Rosu si negru /Sthendal, Ana Karenina etc
Shining, versiunea lui Kubrick
Amurg -scris de autoarea Stephenie Meyer
Jurnalele Vampirilor -de L. J. Smith
Mi-a placut aproape la fel de mult ecranizarea romanului Tacerea Mieilor.
Ador „Portretul lui Dorian Gray” de Oscar Wilde, ecranizat în 2009 de Oliver Parker.
Rain Man, autor Leonore Fleischer – ecranizarea din 1988 cu Tom Cruise si Dustin Hoffman.
The Kite Runner, Khaled Hosseini – ecranizarea din 2007, cu actori afgani
Fara doar si poate „Never Let Me Go” si „Capote” (Cu sange rece). au avut distributii grozave si povesti marcante.
Trilogia Lord of The Rings-JRR Tolkien si ecranizarea omonima sunt cu siguranta preferatele mele in materie de carte transformata in film. Dar in topul personal se mai afla si Jane Eyre-varianta lui Fukunaga cu Michael Fassbender si Mia Wasikowska , Ultimul Mohican- clasicul film in care Daniel Day Lewis face un rol magistral, Perfume:The Story of a Murderer-care a reusit sa transpuna incredibil de bine atmosfera din cartea lui Suskind si un serial, Sherlock produs de BBC, o ecranizare interesanta si inedita a povestilor lui Arthur Conan Doyle.
Super multe produse noi la Vintage Shop: http://e-vintage-shop.blogspot.com/
1. High Fidelity. In mod cert autorul cat si actorul John Cusack vorbesc foarte bine despre problema baiatului care se transforma in barbat si care se fastaceste atat de mult facandu-si griji pentru te miri ce probleme inexistente. Prefer filmul.
2. A clockwork orange cu siguranta o aparitie inainte timpului sau fie ca vrobim de carte cat si de maniera tulburatoare a regizorului de a pune in scena totul. Prefer cartea.
3. 1984 Chiar daca filmul nu este unul mainstream (recunosc l-am gasit doar pe net), cartea cu siguranta iti ridica semne de intrebare cu privire la aparenta libertate individuala, care sunt limitarile ei, are ea legatura cu fericirea individului, i-o constrange sau conditioneaza, e un pic ravasitoare cartea. Deci ca atare prefer cartea.
4.Into the wild. O citesc in prezent, filmul l-am vazut mai demult. Am gasit atatea idei in cartea asta care sunt in asentimentul meu inca si in cazul asta prefer cartea. Si un mic citat „singura fericire sigura a vietii este aceea de a trai pentru ceilalti. Fericirea nu e reala decat daca e impartasita”.
Harry Potter, Ion, Twilight, Portocala mecanica, La rascruce de vanturi, Lolita, Stapanul inelelor.
Seria „Stapanul inelului”
„Mic dejun la Tiffany”
„Marele Gatsby”
„Contele de Monte Cristo”
„Lista lui Schindler”
Mi-a placut „Felix si Otilia” ,ecranizare dupa „Enigma Otiliei” de George Calinescu.
mi-a placut the game of thrones pentru ca e aproape la fel de bine regizat si respecta destul de mult cartea si
Papillon (1973)
The Green Mile (1999)
Contele de Monte Cristo (2002)
(si as putea trece ca mare dezamagire: Stapanul Inelelor)
„Jane Eyre” de Charlotte Bronte si „La rascruce de vanturi” de Emily Bronte :).
Sunt multe, foarte multe …
” Legaturi primejdioase ” ecranizare dupa cartea lui Choderlos de Laclos
” Al saselea simt” ecranizare dupa cartea lui Stuart Wilde
” Pe aripile vantului ” ecranizare a cartii Margaretei Mitchell
dar si absolut toate filmele amintite de voi.
mi-au placut toate ecranizarile romanelor de Jane Austen,Nora Roberts,Danielle Steel
Pe aripile vantului
Love Story
Mandrie si prejudecata
Twilight si Ultimul mohican
Trainspotting de Irvine Welsh – un film halucinant de bun
Disgrace de Coetzee – film cu John Malkovich
The Reader
Dragoste in vremea holerei de Marquez, film cu Javier Bardem (chiar daca nu e un film extraordinar de bun, iti merge la suflet)
As aprecia si cred fara sa gresesc ca romanele romanesti sunt cel mai bine ecranizate….adica respecta firul epic al romanului..as numi doar Filmul BALTAGUL…
Padurea spanzuratilor,Felix si Otilia,Zorba grecul.
Pe aripile vantului
La rascruce de vanturi
Ciresarii
Toate panzele sus
Din pacate nu o sa ma pot raporta la cele 6 titluri care urmeaza a fi oferite din simplul motiv ca nu am citit cartile, desi, in total dezechilibru, am vazut toate ecranizarile. Unele mi-au placut enorm (“Va curge sange”, “Zbor deasupra unui cuib de cuci”), ceea ce recomanda o iminenta lectura a lor. Mi-au placut si celelalte (ceva mai putin “Sa nu ma parasesti” care mi s-a parut insuficient dezvoltat), dar nu am ramas cu adevarat impresionat. Sunt sigur ca in cazul lor cartile au mai multe de oferit. Dar sa trec la subiect…
As putea alege o solutie facila precum “Portocala mecanica”, insa mi-e teama ca se indeparteaza oarecum de formularea “Ce filme v-au plăcut la fel de mult ca romanele care le-au inspirat?” din moment ce filmul e cu mult peste carte (ce rarirate!). Dupa spusele lui Jan Harlan, prezent la proiectia filmului la B-EST cu cateva luni in urma, Kubrick n-a avut nevoie decat de o foarfeca pentru a crea scenariul. Pentru restul a intrat in actiune geniul lui Kubrick.
Am sa aleg in schimb un film care nu mi-a placut la fel de mult precum cartea, dar care s-a apropiat binisor. E vorba de “Drumul”, film regizat de Hillcoat dupa cartea lui McCarthy (unul din favoritii mei). Poate cea mai mare incercare in ecranizare era cea de pastrare a atmosferei triste si apasatoare impreuna cu surprinderea profunzimii relatiei tata-fiu, lucruri transpuse cu succes in cea mai mare parte a lor. Filmul e dominat de un gri dezolant, paduri arse, orase distruse din care inca mai ies cateva dare de fum, drumuri lungi si goale. Oamenii inca exista, umanitatea nu. Amprenta lumii vechi e aproape disparuta, singura relicva e un om bantuit de o viata care nu avea sa mai revina vreodata, de trista amintire a iubirii pe care i-o purta sotiei ce-a ales sa piara in intunericul unei nopti, infranta de indiferenta oricarei divinati in aceasta noua lume, incapabila sa-si vada fiul crescand, terorizata de gandurile mortii sigure a acestuia. Baiatul apartine lumii noi, s-a nascut odata cu ea, dar el este totodata torta care poarta umanitatea in acest viitor sumbru, dupa cum insusi tatal ii spune “We have to just… keep carrying the fire.”. Pentru tata nu mai exista un alt motiv de a trai, fara copil nu ar mai fi fost de mult. Baiatul ii da forta, speranta, pentru el baiatul e o divinitate, singura urma de divinitate ramasa (“if he is not the Word of God, then God never spoke”). Puritatea, inocenta si naivitatea copilului sunt intr-o adevarata contradictie cu lumea noua, sunt vestigiile unei existente trecute. Modul in care filmul si cartea prezinta relatia tata-fiu in contrast cu o pustietate absoluta a moralitatii e de-a dreptul sfasietor si de o profunzime infinita.
Ce a ignorat filmul, dar era de nemasurabila valoare in carte, sunt scenele de tacere, de liniste, de singurate apasatoare,filmul alegand de cele mai multe ori facilitatea unor parti mai dinamice, a contactelor cu alte persoane. Hillcoat nu a inteles sau, fiind vorba de Hollywood, a crezut ca spectatorii nu vor intelege profunzimea tacerii. E, din pacate, un sacrificiu important care scade mult valoarea filmului. Pe de alta parte nu a ignorat in totalitate detaliile aparent lipsite de importanta, dar care poate conteaza mai mult decat scenele de “actiune”. O asemenea scena e gasirea unei doze de Coca Cola, probabil ultima ramasita a capitalismului, odata un lucru atat de important, acum disparut, urmat in curand de orase, de natura si, inevitabil, de om.
Foarte multe pot fi spuse despre film, incomparabil mai multe pot fi spuse despre carte, dar teama de a ma lungi prea mult ma obliga sa ma opresc. Sunt sigur ca deja ati vazut filmul, dar daca s-a intamplat cumva sa fi ramas necitita cartea, o recomandare mai buna cu greu as putea face.
Un film frumos, care-mi place foarte mult si pe care l-as revedea oricand, este „Cold Mountain”, pentru emotiile pe care le transmite. Am citit de curand „Never let me go”, iar inainte am vazut filmul, si cred ca m-am indragostit mai mult de carte, care este…superba. La fel am patit si cu „There will be blood”- am vazut prima data filmul, si pentru ca mi-a placut si m-a facut curioasa sa aflu mai multe, am citit si cartea, mult mai buna, mai savuorasa si mai..inteleapta, decat ecranizarea.
Stapanul Inelelor
„Atonement” este un film universal. Spun asta deoarece el poate fi vazut drept film de razboi, film de dragoste, film metaforic si film de arta, dar si ca o capodopera a cinematografiei secolului XXI. Filmul este absolut perfect. Putine alte filme, printre care „Pianistul” si „Stapanul Inelelor”, le-am mai putut numi perfecte, insa acesta este. Pornind de la costume, pana la decorurile si locatiile superbe, de la jocul actoricesc perfect al Keirei Knightly si al lui James McAvoy pana la regia impecabila a lui Joe Wright, la montajul ispirat si muzica geniala compusa de Dario Marianelli, totul striga frumusetea vietii, teama de moarte si remuscarea unei fete care, dintr-o greseala, si-a pierdut sora si a destramat familii. Saoirse Ronan merita cele mai multe laude. Toate faptele filmului traiau in ochii ei si regizorul a avut ideea geniala de a-I filma ochii, pentru a transmite toate emotiile prin care Briony trecea, dar si pentru a recrea naratiunea la persoana I din carte. Cinematografia filmului este de asemenea foarte interesanta, mai ales in scenele de inceput, in care lumina devine un personaj, iar o albina prizoniera dupa un geam, scanteia unei viitoare flacari. Dramatismul cartii este perfect recreat, prin dialogul extrem de reusit si contrastul vizibil prin lumina si compozitie a scenelor dintre copilaria si adolescenta scriitoarei aspirante. De la un roman cutremurator la un film emotionant, “Atonement” sau “Remuscare” merita vazut alaturi de cei iubiti, pentru a-i putea imbratisa la sfarsit.
In momentul, in care, filmul a devenit o industrie, cel mai usor de exploatat si la indemana – pentru arta cinematografica -, a fost opera literara. Aceasta ii oferea un fel de garantie de credibilitate, un suport popular, o parghie de manipulare a interesului publicului. De aceea, au si fost ecranizate, la inceput, pentru testare, romanele mai facile si, apoi, capodoperele literare, care au dat, sau nu, filme pe masura.
Ce este preferabil, pana la urma: un film prost dupa o carte buna sau un film bun dupa o carte proasta? Intr-adevar, s-au facut capodopere cinematografice dupa carti proaste si, la fel, bestseller-uri de top au devenit mari dezamagiri cinematografice.
Una dintre cele mai controversate carti din istorie „The Da Vinci Code”, este si, totodata, una dintre cele mai bine vandute: circa 57 de milioane de exemplare. Cartea lui Dan Brown – ‘Codul lui Da Vinci’ – trateaza subiecte delicate din lumea crestinismului si nu numai.
Filmul „The Da Vinci Code” (2006) demonstreaza, inca o data, ca sansele de a ecraniza un bestseller, precum cel al lui Dan Brown, sunt minime. Normal, ca succesul cartii, unul din romanele cele mai populare si dezbatute ale timpului nostru, a devenit in scurt timp o provocare pentru cinematografie. Productorii si-au facut temele, au ales un regizor verificat Ron Howard, un actor carismatic, cu mare putere de convingere, precum Tom Hanks si o actrita europeana « pe val », cu o frumusete deosebita si aparenta fragila, precum Audrey Tautou.
Cartea a inspirat mase largi de oameni, de culturi diferite, a instigat lumea sa citeasca pentru a gasi explicatii, a daramat mituri, a provocat stiinta si biserica sa ia pozitie. “What really matters is what you believe.” S-au facut documentare, care sa explice misterele, s-au organizat trasee turistice pe urmele periplului cartii. Lecturarea acesteia a provocat discutii prelungite in toate cercurile sociale. Lumea si-a adus aminte, ca exista carti.
Din pacate, „The Da Vinci Code” nu s-a putut ridica la cotele romanului, nu a putut atinge aceeasi emulatie, nu a socat, in plus, pe nimeni si a trecut pe langa multe enigme. Pe de alta parte, cei care nu au citit cartea nu au avut aceleasi revelatii la vizionarea filmului. Filmul nu le-a deschis setea de cunoastere, nu i-a nedumerit. A fost un alt thriller si atat…
„Bridget Jones’s Diary” a aparut, in 1995, ca rubrica, initiata de jurnalista Helen Fielding, in ziarul britanic “Independent”. Rubrica, plina de umor, era o relatare saptamanala a vietii unei femei de 30 de ani, singura, in cautarea dragostei, prin confuzia unei lumi post-feministe.
Atunci, cand, in 1996, autoarea si-a transformat rubricile intr-un roman, « Jurnalul lui Bridget Jones” a devenit un fenomen de cultura, global, o carte, care s-a vandut in peste 4 milioane de exemplare, si un personaj, care a adunat aspiratiile si confuziile femeilor din intreaga lume.
Povestea, scrisa cu mult umor, se concentreaza asupra lui Bridget, care era convinsa, ca toata lumea intelege, perfect, in afara de ea. Ambitiile ei sunt putine: ar vrea sa slabeasca si sa gaseasca dragostea adevarata – dar, dorintele ei sunt aparent irealizabile. Viata sa romantica este in stadiul de criza perpetua.
La inceputul noului an, Bridget decide, ca a venit timpul, sa preia controlul asupra vietii ei, si incepe sa tina un jurnal. “Resolution number one: obviously, will lose twenty pounds. Number two: will find nice sensible boyfriend and not continue to form romantic attachments to alcoholics, workaholics, peeping-toms, megalomaniacs, emotional fuckwits or perverts.”
Succesul lui „Bridget Jones’s Diary” (2001) a fost legat, clar, de performanta actritei, care urma sa o portretizeze pe Bridget. Hotararea, ca actrita americanca, Renee Zellweger, a fost distribuita ca cea mai britanica Bridget Jones, a dus la mari controverse in presa britanica. Dar, talentul actritei a convins, ea identificandu-se cu personajul, iar look-ul natural, dar, dezordonat al fetei, care, intotdeauna, incearca din greu, dar, niciodata, nu pare sa reuseasca, sa arate bine, a devenit o moda.
The remains of the day – dupa romanul omonim de Kazuo Ishiguro
Elegy – dupa romanul „Animal pe moarte” de Philip Roth
The human stain – dupa romanul omonim de Philip Roth
Harry Potter-J.K.Rowling (mi’au placut atat cartile cat si filmele)
Eragon-Christopher Paolini
Dear John-Nicholas Sparks (cartea a fost sublima,iar actorii din film au fost superbi)
Great Expectations (1998)
The Virgin Suicides (1999)
One Flew Over the Cuckoo’s Nest (1975)
New Moon
Zorba grecul.
Pe aripile vantului
La rascruce de vanturi
Stăpânul inelelor – J.R.R. Tolkien.
The Green Mile – Stephen King
Nineteen Eighty-Four – George Orwell
Breakfast at Tiffany’s
Fight Club
Ramasitele zilei
În ceea ce mă priveşte, “Să nu mă părăseşti” (respectiv, “Never let me go”) m-a emoţionat până la lacrimi- la fel şi cartea, desigur. Povestea în sine, tragică şi amară pe alocuri, a reprezentat însăşi pelicula, însăşi ecranizarea… Totuşi, e destul de dificil să aleg între atât de multe cărţi/ecranizări într-adevăr bune şi chiar epice. Aş alege în aceeaşi măsură şi “Ispăşire”, l-am văzut şi revăzut de cel puţin 3 ori.
Cărţ şi filme la care ne reîntoarcem cu mare drag…
Dracula.
The English Patient – Michael Ondaatje – ecranizare in 1996 , castigator a 9 premii oscar printre care si cel mai bun film
La vie devant soi – Romain Gary – ecranizare in 1977 , castigator a unui premiu oscar pentru cel mai bun film strain
Doua carti si doua filme exceptionale
Pădurea spânzuraţilor – Liviu Ciulei ( adaptare dupa romanul omonim de Liviu Rebreanu )
Around the World in 80 Days (1956) – adaptare dupa romanul omonim care apartine lui Jules Verne
Ben-Hur (1959 film) – adaptare dupa romanul Ben-Hur: A Tale of the Christ – Lew Wallace
Ion: Blestemul pămîntului, blestemul iubirii – adaptare dupa Ion de Liviu Rebreanu
Pacientul englez – Michael Ondaatje
Sherlock Holmes
Il ador pe detectivul lui Sir Arthur Conan Doyle si filmele mi-au hranit admiratia pentru acest personaj fictiv. Mi-au placut atat filmele cu Robert Downey Jr cat si seria Sherlock de la BBC.
Pe aripile vantului -1938 si ecranizarea acestuia din 1939; The Shawshank Redemption (Inchisoarea ingerilor), unul din filmele mele preferate, un caz destul de rar in care filmul e mai bun decat cartea (care e mai degraba o povestire, o nuvela de Stephen King)