Câştigătorul Ursului de Aur, „Nader and Simin: A Separation”, proiectat la Bucureşti

2
352

Filmul iranian primit de critica internaţională cu o unanimitate aproape perfectă, Nader and Simin: A Separation, în regia lui Asghar Farhadi, ajunge la Bucureşti la puţin timp după premiera mondială de la Berlin, unde a câştigat Ursul de Aur şi Urşii de Argint pentru interpretare. În premieră în România, filmul va fi proiectat la Festivalul Internaţional de Film Bucureşti (11 – 17 aprilie), alături de alte câteva pelicule pe care publicul românesc n-a visat să le vadă prea curând în cinematografele din România. One chance only, probabil, să vedeţi Kaboom al lui Gregg Araki, Balada triste de trompeta (va fi şi la TIFF, deci o şansă în plus), Tamara Drewe, în regia lui Stephen Frears (a rulat în afara competiţiei la Cannes 2010) sau chiar Soare înşelător 2, cel mai scump şi mai contestat film al lui Nikita Mihalkov, o dramă de război în care joacă şi fiica sa. Regizorii Benoit Delepine şi Gustave Kervern îşi vor prezenta personal la Bucureşti pelicula Mammuth, cu Gerard Depardieu şi Isabelle Adjani.

Bucureşti IFF a anunţat deja câteva titluri care transformă festivalul într-unul dintre cele mai interesante din ultimii ani: Cirkus Columbia (regia Danis Tanovic, prezentat în cadrul galei de deschidere), Greenberg (regia Noah Baumbach, cu un Ben Stiller atipic în rolul principal), Outrage (yakuza în stilul Takeshi Kitano), Carlos (epicul lui Olivier Assayas despre celebrul terorist) şi Somewhere (regia Sofia Coppola, film prezentat în cadrul galei de închidere a festivalului). Selecţia a fost asigurată de criticul de film Andrei Creţulescu.

Iată filmele, în prezentarea organizatorilor festivalului.

Nader and Simin: A Separation – după About Elly, laureat cu Ursul de Argint 2009 pentru Cel mai bun regizor, iranianul Asghar Farhadi a revenit la Berlinală cu o percutantă poveste despre destrămarea unei familii, care a cucerit definitiv juriul: Ursul de Aur, Ursul de Argint pentru Cel mai bun actor (ex-aequo întregii distribuţii masculine) şi Ursul de Argint pentru Cea mai bună actriţă (ex-aequo întregii distribuţii feminine).

Kaboom – Cel mai nou opus al lui Gregg Araki (semnatar al unor filme menite să trezească la realitate şi cea mai adormită dintre raţiuni – The Living End, Totally F***ed Up, The Doom Generation, Nowhere sau Mysterious Skin) este ireverent, este lasciv, este profund ilar şi a fost prezentat într-un Midnight Screening exploziv la Cannes în 2010. Imaginaţi-vă că John Waters ar fi regizat Twin Peaks.

Mammuth – Benoit Delepine şi Gustave Kervern, inclasabilii belgieni care au rupt gura târgului cu Aaltra (urmat de cel puţin la fel de ţăcănitele Avida şi Louise-Michel), sosesc personal la Bucureşti pentru a prezenta un nou road-movie suprarealist (selecţionat la Berlin în 2010), care comportă scena anului în materie de atingeri carnale reciproce&masculine şi care prilejuieşte un nesperat nou rendez-vous între Gerard Depardieu şi Isabelle Adjani.

Balada triste de trompeta – Alegorie macabră şi ultra-violentă, filmul e o continuare firească a carierei celui mai inventiv cineast spaniol, l-am numit pe Alex de la Iglesia (Acción mutante, El dia de la bestia, Muertos de risa, La comunidad, Crimen perfecto). La Veneţia 2010, Quentin Tarantino i-a acordat Leii de Argint pentru Cea mai bună regie şi Cel mai bun scenariu.

Tamara Drewe – Varianta light&updated a clasicului Departe de lumea dezlănţuită (via graphic novel-ul semnat Posy Simmonds) înseamnă cel mai recent film al versatilului britanic Stephen Frears. A fost prezentat la Cannes 2010 în afara competiţiei şi descrie romanticul peisaj pastoral englezesc în cheie comică, demonstrând că stricteţea ce-i caracterizează, de obicei, pe localnici, e doar un moft în confruntarea cu o fată frumoasă…

Reign of Assassins – Drizzle este o ucigaşă experimentată care intră în posesia osemintelor unui călugăr budist despre care se spune că ar conţine secretul obţinerii unor puteri nelimitate. Decisă să renunţe la viaţa de răufăcător, Drizzle…… John Woo îi întoarce lui Tarantino complimentele din saga Kill Bill în acest epic flamboaiant şi ultra coregrafiat, îndelung aplaudat la Veneţia 2010.

La princesse de Montpensier – Regizor, scenarist şi producător francez ilustru, Bertrand Tavernier a revenit anul trecut pe Croisette cu un film oarecum atipic (acţiunea se petrece în Franţa anului 1562, în plin război religios între catolici şi protestanţi) pentru selecţia cu care ne-a obişnuit, de ani buni, Thierry Fremaux, dar care a fost aproape unanim considerat unul dintre cele mai bune titluri de la Cannes 2010.

13 Assassins – Prolificul şi răsfăţatul festivalurilor internaţionale de film Takashi Miike (peste 80 de filme), transformă remake-ul filmului omonim din 1963 într-un veritabil regal action ai cărui protagonişti sunt 13 samurai angajaţi să împiedice, cu preţul vieţii, ascensiunea la tron a unui lord sadic şi dement. Combinaţia măcel-satiră i-a mai ieşit regizorului şi altădată (vezi Audition); competiţia veneţiană s-a dovedit însă prea mică pentru acest titlu.

Burnt by the Sun 2 – O producţie-mamut, un campion la box-office în Rusia natală, totodată evenimentul mediatic al Festivalului de la Cannes în 2010. Improbabila şi în acelaşi timp mult-aşteptata continuare a capodoperei Burnt by the Sun/Soare înşelător, pentru care Nikita Mihalkov a primit, în 1995, premiul Oscar pentru cel mai bun film străin.

Cea de-a 7-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Bucureşti are loc în perioada 11-17 aprilie la Cinema Studio, NCRR şi Sala Elvira Popescu.

Citeşte şi:
„Winter’s Bone” şi „Exit Through the Gift Shop”, în premieră la Bucureşti

Regizorul Andrei Koncealovski vine în România

„Somewhere” al Sofiei Coppola şi „Carlos” rulează în premieră la Bucureşti

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here