Filmul premiat anul acesta cu Leul de Aur la Veneţia – Faust, în regia lui Aleksandr Sokurov – va rula în premieră în România, în închiderea Festivalului Internaţional de Film Experimental Bucureşti – BIEFF 2011. Gala va avea loc pe 20 noiembrie, la Cinema Pro, de la ora 21.00.
Aplaudat la finalul proiecţiei, Faust a devenit unul dintre favoriţii criticii de specialitate pentru Leul de Aur. „Să-i uităm pe Marlowe, Goethe, Gounod şi Murnau, sau, mai bine zis, să-i punem deoparte, Regizorul îşi deapănă idiosincraziile proprii în firul legendei clasice, iar raportarea la încarnările anterioare ale personajului Faust n-ar face decât să ne împiedice să-l înţelegem”, spunea Jay Weissberg în „Variety”.
Faust al lui Sokurov nu este o adaptare a tragediei lui Goethe, ci o lectură a ceea ce rămâne printre rânduri – scriu organizatorii BIEFF într-un comunicat. Ce culoare are o lume în care se nasc idei colosale? Cum miroase ea? Lumea lui Faust e apăsătoare: in spaţiul înghesuit în care se agită, Faust naşte planuri menite să zguduie universul. E un gânditor, un purtător de cuvânt, un intrigant, un visător. Un anonim mânat de instincte primare: foame, lăcomie, voluptate. O fiinţă hăituită şi nenorocită, care îl desfide pe Faust-ul lui Goethe. De ce să rămâi pe loc când poţi merge mai departe? Când poţi înainta mereu – fără să-ţi dai seama că timpul a rămas pe loc. Şi că suntem trecători.
După cum explică însuşi Aleksandr Sokurov, „Faust este capitolul final al unei tetralogii filmice despre natura puterii. Protagoniştii primelor trei filme sunt figuri istorice reale: Adolf Hitler (Moloch, 1999), Vladimir Lenin (Taurus, 2000) şi Împăratul Hirohito (Soarele, 2005). Imaginea simbolică a lui Faust completează seria marilor jucători care au pierdut pariul vieţii lor. Aparent, Faust nu-şi are locul în aceasta galerie de portrete, fiind un personaj literar aproape vetust. Ce are el în comun cu cele trei personaje reale, ajunse în culmea puterii? Pasiunea pentru cuvinte în care e uşor să crezi şi o nefericire cotidiană patologică. Răul e reproductibil, iar Goethe i-a formulat esenţa: „Oamenii nefericiţi sunt periculoşi”.
Nume de referinţă în cinema-ul contemporan, Aleksander Sokurov este unul dintre cei mai apreciaţi cineaşti ai momentului. In creaţia sa, Sokurov se concentrează mai puţin pe intrigă, ci mai degrabă pe desăvârşirea estetică şi pe conţinutul filosofic. În filmele sale, lucrează mult cu actori amatori, ceea ce da naştere unor interpretări diverse şi contradictorii. Sokurov e autorul primului film fără montaj, senzaţionalul Arca rusească, constând într-un cadru unic, lung de peste 90 de minute, şi considerat o realizare istorică.
Tarkovski a fost primul care a sesizat talentul lui Sokurov şi se spune că i-a prezis o carieră strălucită, cu condiţia ca el să-şi definească un stil propriu, căruia să-i rămână credincios, ceea ce Sokurov avea să facă pe întreg parcursul carierei sale. Unele dintre filmele sale au fost eşecuri financiare, dovedindu-se prea dificile pentru spectatorul de rând, dar critica l-a apreciat întotdeauna, văzând în el un autor remarcabil, cu o viziune proprie. Sokurov a continuat să facă filme marcate puternic de nota sa personală, câştigând tot mai mulţi admiratori, mai întâi în Rusia, iar apoi în întreaga lume. Filmele sale profund originale, dintre care amintim Mother and Son, Father and Son, The Sun, Alexandra, Moloch au fost premiate in festivaluri prestigioase precum Berlinale, Veneţia, Locarno, Toronto, Rotterdam. Sokurov s-a străduit mereu să se distanţeze de producţiile mainstream.
Cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Film Experimental Bucureşti BIEFF va avea loc în perioada 17 – 20 noiembrie, la Cinema Scala. Evenimentul este organizat de Asociaţia Cultură şi Imagine.
