Festivalul Filmului Francez vine în forţă anul acesta, la Cinema Studio, între 21 şi 28 octombrie, cu trei capete de afiş: regizorul Patrice Leconte ca invitat special, premiera My Little Princess, filmul Evei Ionesco despre mama sa, fotografa de origine română Irina Ionesco, şi prezenţa actriţei Carole Bouquet, din nou la Bucureşti.
My Little Princess a stârnit discuţii atât la Cannes, unde a rulat în Quinzaine des Realisateurs, cât şi la premiera în Franţa. După o copilărie şi o adolescenţă marcate de faptul că mama sa a fotografiat-o în ipostaze erotice, încă de la vârsta de 4 ani, Eva Ionesco a simţit nevoia să spună povestea din perspectiva ei. În rolul ei joacă tot o actriţă româncă, Ana Maria Vartolomei. Un interviu amplu cu Eva Ionesco, luat la Cannes, puteţi citi aici: Eva Ionesco: „Hărţuirea la care m-a supus mama a fost infernală”
În şapte secţiuni, cea de-a 15-a ediţie a festivalului aduce 22 de lungmetraje, 9 avanpremiere şi 6 filme de la Cannes, în patru oraşe mari:
- Bucureşti, Cinema Studio, 21 – 28 octombrie
- Timişoara, Cinema Timiş (29 – 30 octombrie)
- Cluj, Cinema Victoria, 3 – 5 noiembrie
- Sibiu, Cinema Atrium, Habitus – 4-6 noiembrie
Premiere
Impardonnables (André Téchiné – 2011), cu Carole Bouquet, André Dussolier şi Mélanie Thierry. Cannes 2011, Quinzaine des Réalisateurs. Francis, un scriitor de succes, decide să închirieze un apartament la Veneţia ca să lucreze la următorul roman. Aici o întâlneşte pe Judith, femme fatale, proprietara unei agenţii imobiliare căreia îi propune imediat să se mute cu el.
My Little Princess (Eva Ionesco – 2011), cu Isabelle Huppert, Ana Maria Vartolomei. Cannes 2011, Semaine de la critique. Când Hannah îi cere fetei ei să-i pozeze, viaţa Violetei ia cu totul alt făgaş. Fetiţa banală şi cuminte devine muza mediului artistic parizian, dar asta cu preţul copilăriei ei.
Voir la mer (2010), cu Pauline Lefevre. Doi fraţi decid ca-n vacanţa de vară să-şi viziteze mama la Saint-Jean-de-Luz. Numai că li se alătură în mod neaşteptat o tânără necunoscută care le complică iremediabil vacanţa.
Quartier Lointain (Sam Garbarski – 2010), cu Pascal Greggory, Alexandra Maria Lara. Thomas, un francez în vârstă de 50 de ani se întoarce în oraşul în care a copilărit şi face un salt în timp, la epoca în care avea 14 ani. Interzis sub 10 ani.
Un amour de jeunesse (Mia Hansen-Love – 2010), cu Lola Creton, Sebastian Urzendowsky, Magne-Havard Brekke. Festivalul de film de la Toronto, Festivalul de Film de la Locarno 2011. Camille şi Lorenz sunt un cuplu fericit şi solid până când ea îşi reîntâlneşte prima dragoste.
De vrais mensonges (Pierre Salvadori – 2011), cu Audrey Tautou, Nathalie Baye. Când Émilie primeşte o scrisoare de dragoste anonimă, alege să i-o adreseze mamei sale, ca să o scoată din depresie. De aici încolo însă, încurcăturile se ţin lanţ.
Les Bien-aimés (Christophe Honoré – 2011), cu Chiara Mastroianni, Catherine Deneuve, Ludivine Sagnier. Din Parisul anilor 60 până în Londra anilor 2000, Madeleine, şi apoi fiica ei Véra se învârt în jurul bărbaţilor pe care îi iubesc. Dar toate epocile nu permit aceeaşi lejeritate a iubirii. Cannes 2011, Filmul de încheiere
La guerre est déclarée (Valérie Donzelli – 2010), cu Valérie Donzelli, Jérémie Elkaim, César Desseix. Cannes 2011, Semaine de la critique. Juliette şi Roméo sunt tineri şi se iubesc. În momentul în care copilul lor este suspect de cancer, povestea lor devine o luptă continuă. Filmul spune povestea reală a regizoarei şi a co-scenaristului ei, care sunt şi protagoniştii acestui film.
Largo Winch II (Jérôme Salle – 2011), cu Tomer Sisley, Sharon STONE, Olivier BARTHÉLÉMY. Propulsat la căpetenia grupului W după decesul tatălui lui adoptiv, Largo Winch decide, spre surprinderea generală, să-l vândă ca să creeze o fundaţie umanitară ambiţioasă. Dar în ziua semnăturii, este acuzat de crime împotriva umanităţii de un martor misterios.
Film şi Putere
Pater (Alain Cavalier – 2011), cu Alain Cavalier, Vincent Lindon. Cannes 2011, selecţie of. Timp de un an s-au văzut şi s-au filmat. Cineastul şi actorul, preşedintele şi primul său ministru Alain Cavalier şi Vincent Lindon.
La Conquête (Xavier Durringer – 2010), cu Denis Podalydes, Bernard Le Coq. Cannes 2011, în afara competiţiei. Povestea unui om care câştigă puterea dar îşi pierde soţia.
L’Exercice de l’Etat (Pierre Schoeller – 2010), cu Olivier Gourmet, Michel Blanc. Cannes 2011, Un Certain Regard. Ministrul Transporturilor Bertrand Saint-Jean este trezit în plină noapte de directorul său de cabinet. Un autobuz a căzut într-o prăpastie şi ministrul trebuie să ajungă de urgenţă la faţa locului.
Le Président (Yves Jeuland – 2010) * Documentar care îl urmăreşte pe George Freche în campania regională 2010. Călătorie în inima unei campanii editoriale.
Retrospectiva Patrice Leconte – invitat de marcă al festivalului
Ridicule (1996), cu Fanny Ardant, Charles Berling, Judith Godreche. Un studiu a curţii lui Louis XVI şi al anticamerelor de la Versailles din 1780, în care spiritul se confrunta cu inamicul lui de moarte, ridicolul.
Les Bronzés (1978) Cu trupa de la Splendid. Un grup de 20 ajunge extenuat într-un club din Africa pentru câteva zile de odihnă. Cei 20 sunt mai mult decât hotărâţi să profite la maximum de vacanţă.
Les grands Ducs (1996), cu Philippe Noiret, Jean-Pierre Marielle, Jean Rochefort. Trei actori în vârstă, care nu mai au nici succes, nici bani, nu îşi permit să piardă ocazia când li se oferă 3 roluri mici într-o comedie de bulevard, înaintea unui turneu de teatru.
Le mari de la coiffeuse (1990), cu Jean Rochefort, Anna GALIENA, Michèle LAROQUE. Visul lui Antoine, un băieţel îndrăgostit, este să se căsătorească cu o coafeză. Pentru asta, merge la coafor cât mai des, până într-o zi când o întâlneşte pe coafeza visurilor lui, într-un salon de provincie.
Voir la mer (2010), cu Pauline LEFEVRE.
Découverte
Secţiune specială dedicată noilor talente
8 fois debout (Xabi Molia – 2009), cu Julie Gayet, Denis Podalydes. Elsa îşi câştigă existenţa din joburi mici. Mathieu, vecinul ei, este un artist al ratării care trece din interviu în interviu în căutare de job. Situaţia lor este din ce în ce mai precară, şi amândoi încearcă să-şi găsească reperele într6o lume care nu pare făcută pentru ei.
Tomboy (Céline Sciamma – 2011), cu Zoé Heran, Malonn Levana. La Berlinale 20011. Laure are 10 ani şi ar vrea să fie băiat. Când se mută într-un cartier nou, se prezintă noii găşti ca Michael, şi se împrieteneşte cu Lisa, care se îndrăgosteşte de el.
Benda Bilili! (Renaud Barret, Florent de La Tullaye – 2010), Cannes 2010, Quinzaine des Réalisateurs. Ricky avea un vis : să facă din Staff Benda Bilili în cea mai bună orchestră din Congo.
Animaţie
Animaţia este un domeniu în care francezii excelează de ani de zile şi se bucură de recunoaştere internaţională.
Le Chat du Rabbin (Joann SFAR / Antoine Delesvaux – 2009). Festivalul filmului de animaţie de la Annecy. Alger, anii 1920. Rabinul Sfar locuieşte cu fiica lui, Zlabya, un papagal zgomotos şi o pisică şireată. Pisica mănâncă papagulu şi începe să vorbească şi să spună numai minciuni. Rabinul vrea s-o alunge, dar pisica, îndrăgostită de fiica rabinul, este gata să facă orice ca să rămână cu ea…
Documentar
Nous, Princesses De Clèves (Régis SAUDER – 2010). La Marsilia, un grup de liceeni fac din „La Princesse de Clèves” o poveste despre ei. La 17 ani, iubirile, disimulările şi confesiunile sunt intense. Este vârsta primelor alegeri şi a primelor renunţări.
Scurtmetraje
Thermidor (Virgil Vernier – 2009). Ca în fiecare an, Vicky se duce la rugăciunea în memoria lui Ludovic al XVI-lea. De data aceasta, se duce cu Ingrid. Deşi el este mai în vârstă cu 30 de ani decât ea, Ingrid pare fascinată. Revoluţionar, rocker, profet al Apocalipsei Occidentul, Vicky revendică o întoarcere la valorile cavalerismului.
Fard (David Alapont – 2009). Într-un viitor apropiat, lumea pare să funcţioneze mult mai eficient şi controlat…
Peau neuve (Clara Elalouf – 2009). În ziua de azi din ce în ce mai mulţi folosesc duşurile municipale. Unii din necesitate, alţii pentru că nu au duş acasă. Ceilalţi, care au duş, preferă să vină să se spele într-un loc public.
La Baie du renard (Grégoire Colin – 2009). Un copil lăsat de capul lui, în imprejurimile Marsiliei, îşi petrece zilele între hoinăreală şi vînătoare pe sub apă. La căderea serii, visează piraterii, aventuri şi erotism.
C’est plutôt genre Johnny Walker (Olivier Babinet – 2009). Obosită de elucubraţiile neobosite ale lui Etienne, Solveigh, prietena lui, îl dă afară din casă pentru noapte. Ajuns la prietenul lui, Bip, Etienne îşi reconsideră problemele şi angoasele. S-a săturat să trăiască aceeaşi viaţă. Dar în curând, sub influenţa unei pastile enigmatice comandate pe internet, Etienne intră într-o buclă infernală.
