UPDATE. Comisia Europeană aprobă cheltuirea a 80,68 milioane de euro (347 milioane de lei) pentru cinema-ul românesc. Potrivit comunicatului trimis presei, Comisia „consideră că măsura este conformă cu Comunicarea privind cinematografia (IP/09/138), dat fiind că dezvoltă un obiectiv cultural, fără a denatura în mod nejustificat concurenţa”.
Banii, colectaţi ca şi până acum din minutele de publicitate, vor fi acordaţi pentru sprijinirea producţiei cinematografice, iar UE a aprobat deja o schemă a autorităţilor române de acordare a unor împrumuturi fără dobândă sau a unor granturi nerambursabile pentru producţia de filme româneşti sau realizate cu participare românească. Schema va fi valabilă până pe 31 decembrie 2014.
În baza criteriilor culturale definite de către autorităţile române, ajutoarele vor fi direcţionate spre producţii culturale. Măsura le permite producătorilor să cheltuiască până la 20% din bugetul filmului în cadrul Spaţiului Economic European (SEE), nu numai în România.
Există patru criterii specifice de compatibilitate, stabilite încă din 2001, conform cărora ajutoarele pentru producţiile cinematografice şi de televiziune pot fi aprobate ca ajutoare culturale, în conformitate cu articolul 87 alineatul (3) litera (d) din Tratatul CE.
* ajutorul trebuie să fie destinat unui produs cultural;
* producătorul trebuie să aibă libertatea de a cheltui cel puţin 20% din bugetul de producţie în alte state membre, fără reducerea ajutorului acordat în cadrul unei scheme, ca urmare a obligaţiilor de teritorializare a cheltuielilor;
* în principiu, ajutorul trebuie să se limiteze la 50% din bugetul de producţie, cu excepţia filmelor cu grad de dificultate şi a filmelor cu buget redus;
* suplimentele de ajutor pentru activităţi specifice de producţie (ca post-producţia) nu sunt autorizate.
Valabilitatea acestor criterii trebuia să expire la data de 31 decembrie 2009, însă a fost extinsă până la data de 31 decembrie 2012.
Banii sunt doar pentru filme sau si pentru activitati conexe (constructia de studiouri, scoli de film)? 80 de milioane e cat cheltuie Franta si Anglia pe film la un loc pe cativa ani, sincer nu stiu daca avem oamenii necesari pentru a gestiona asa ceva. In afara de maxim 10 regizori care ar putea primi finantari, banii ar fi dati cui? Unor universitati cu profesori de cinema care n-au pus piciorul pe un platou sau absolventilor acelorasi scoli?
E o foarte buna intrebare si astept cu mare curiozitate sa vad cum s-a decis exact impartirea banilor pana in 2014. Cat pentru productie (inteleg ca majoritatea banilor pentru asta sunt), cat pentru studiouri, cat pentru cultura cinematografica. Daca ii va gestiona CNC-ul, e ca si cum i-am fi aruncat pe fereastra.
E si asta un mic mit, daca-mi permiteti. Sigur, sunt de acord ca CNC nu stie ce sa faca cu atatia bani, dar ma indoiesc ca exista (infra)structura pentru a distribui acesti bani intr-adevar bine. Altfel spus, nu exista contexte in acest moment la noi care sa merite acesti bani. Din ce stiu eu (nu tot, dar cat de cat) scolile de film sunt locuite de indivizi fara sare si piper care daca ar primi bani pentru a scoli „mai bine” sau ‘altfel’, ar face ce-au facut si inainte. Ceva de genul- sa primeasca Ioan Caramazan 5.000 euro salariu sa faca ce face si acuma cu amaratii aia de la Scoala Media sau cum se numeste.
Apoi, noi nu avem indeajuns de multi cineasti lucizi care sa cheltuie banii astia atata de repede. Pe mine m-a surprins nu atat suma, cat perioada de timp in care trebuie cheltuita. Si acest „trebuie” cred ca va cantari mult in mintea celor care vor gestiona banii si vom avea multe „Azucene” si Marius Th. Barna va face 3-4 filme pe an. Eu nu inteleg asa clar de ce vrem o „industrie” propriu-zisa; cinema-ul actual (altul decat cel american de studio) e o activitate de nisa, chiar si in tari cu traditie ( nu doar cu cateva premii), cu 75% sali pline la filme in limba nationala samd. Danezii fac 10 filme pe an, toate bune.
O sa facem noi 30 bune cu banii astia, tinand cont ca avem doar 5-6 regizori (pe langa cameramanii de videoclipuri care cred ca regia e la o aruncatura de batz)? In fine, ma astept sa vedem fff multe ecranizari, mai ales ale autorilor cu vag succes de public- Dan Lungu, Manolescu, poate cei din colectia Ego Proza (cred ca o sa ni se acreasca de la cata nuditate si droguri ne asteapa in filme in urmatorii 2-3 ani 🙂 ). In plus, un film romanesc nu are de ce sa coste mai mult de 1 milion. Sau ne vom trezi ca Dragos Bucur primeste 100.000 de euro in loc de 10.000 ca sa defileze semi-nud si sa farmece cu gaze-ul lui de amorez muncitoresc 🙂 si Radu Munteanu vreo 500.000 ca sa-l filmeze facand asta.