Trei frați au grijă de ei într-o cameră minusculă, într-un bloc din Ferentari, în timp ce toate le sunt împotrivă: mama lor e la închisoare de patru ani pentru vânzare de droguri, nu au tată, nu au apă, căldură și nici bani, iar unchii lor se droghează zilnic printre ei. Toto și surorile lui, noul documentar observațional semnat de Alexander Nanau (Lumea văzută de Ion B.) e o incursiune tulburătoare într-o lume pe care puțini dintre noi o cunosc altfel decât din relatările sordide despre crime și droguri. Asta a fost și miza inițială a proiectului realizat cu sprijinul Policy Center for Roma and Minorities, să sape mai adânc în această lume uitată de autorități și ocolită de restul și să demonstreze în ce măsură salvarea (individuală) e posibilă.
După ce și-a găsit personajele, echipa a petrecut 14 luni în Ferentari. Camera lui Alexander Nanau se insinuează treptat în viața lor, până devine aproape invizibilă pentru Totonel (9 ani), Andreea (14) și Ana (17) și pentru bărbații care își fac ritualul zilnic de injectare cu heroină în timp ce un copil încearcă să citească abecedarul, să-și fiarbă un ou pe un reșou improvizat sau să se spele pe picioare cu o sticlă de apă plată, într-o găleată rămasă de la var.
Senzația de pericol iminent infuzează permanent cadrul. Trei fire narative îl țin în tensiune (de thriller) pe spectatorul implicat emoțional până-n gât încă de la început: Când va ieși mama lor din închisoare și ce va putea schimba ea în viața lor? Va ceda și Andreea, ca și sora ei, Ana, dependentă de heroină și arestată deja pentru trafic, la doar 17 ani? Va reuși Toto în concursul de dans, care nu mai e de mult doar un concurs?
Angajamentul de neimplicare a regizorului în viața protagoniștilor săi pune și probleme de etică a genului: până unde poți merge filmând fără să intervii?
Montajul a fost un proces îndelungat, din cauza sutelor de ore de filmare, însă cel final alternează inteligent scenele șocante de injectare cu heroină, mizerie și disperare cu cele de tandrețe sau amuzante cu Andreea și Toto, împreună sau la orele de break-dance. Câteva dintre cele emoționante și puternice secvențe – de pildă, cea cu Ana, singură în mijlocul haosului din cameră, drogată, reproșându-i surorii ei că a fost părăsită de toți – sunt filmate de camera Andreei. Ea face, de altfel, o alegere înțeleaptă care le va schimba celor doi viața, aceea de a locui la un centru pentru copii („orfelinat”), care arată decent și unde au cel puțin apă caldă, mâncare și un pat al lor.
Finalul puternic e tranșant și sună a statement regizoral – părinții trebuie să își primească, mai devreme sau mai târziu, pedeapsa pentru greșelile lor. Deși au fost, și ei, prizonieri ai aceleiași vieți (mama celor trei, Siminica, mărturisește că vine dintr-o familie în care toți – cu excepția unei surori – au făcut închisoare). Moștenirea unor vieți distruse e dificil de îndepărtat, însă Andreea și Toto se luptă cu ea cu o inocență și o dragoste reciprocă absolut emoționante.
Toto și surorile lui are premiera la HBO România joi, 18 decembrie, de la ora 20:00. Filmul va fi disponibil și pe HBO GO.
***
Toto și surorile lui a avut premiera internațională la Festivalul de Film de la San Sebastian și a câștigat premiul Golden Eye for Best International Documentary Film, la Zurich Film Festival, Cel mai bun documentar la cea de-a 30-a ediție a Festivalului de la Varșovia, trofeul Silver Eye la Festivalul Internațional de Film Documentar Jihlava și Mențiunea de onoare a juriului principal, Premiul Juriului Ecumenic, și Premiul Trade Union Ver.di la DOK Leipzig. Recent, la Festival dei Popoli, festivalul de film documentar de la Florența, a obținut premiul publicului.
Documentarul este produs de HBO Europe și Strada Film, în coproducție cu Alexander Nanau Production.
