Catastrofa vine în gesturi mici – „Contagion”, de Steven Soderbergh

1
190
Kate Winslet în Contagion
Kate Winslet în Contagion

Kate Winslet în Contagion
CRONICĂ DE FILM. Contagion e un disaster movie fără disaster – mai precis, fără disaster-ul tipic de film american. Când o epidemie despre care nimeni nu ştie nimic omoară din senin zeci, sute, mii, milioane de oameni, singura metodă de protecţie e izolarea socială: ceea ce în The Happening, o tristeţe de acum câţiva ani, era scopul patetico-metaforic adus pe ecran cu mijloace uşor de uitat, e aici un mijloc perfect pentru un scop mult mai fin.

Când dr. Mears şi Mitch Emhoff încep să discute despre ce o fi făcut soţia lui în Chicago între două zboruri, deja mă pregăteam pentru o dramă care pune la microscop piticii emoţionali de pe creier care îşi vâră coada în relaţii, în stilul care, în 1989, făcea din Steven Soderbergh cel mai tânăr posesor de Palme d’Or. Dar de data asta interesul lui e în altă parte: ce înseamnă o catastrofă macro la nivel micro, interuman? Cum se naşte frica şi, mai ales, cum creşte? Fie că vorbim de oficialii la costum din domeniul sănătăţii şi apărării, de cercetătorii cu halate albe şi măşti de protecţie sau de un tată care îşi izolează fiica după ce şi-a pierdut nevasta şi fiul, Contagion e o radiografie a paranoiei, de la cauze până la efecte, cu o documentare solidă în spate (pentru disease geeks: un interviu cu consultantul ştiinţific al filmului poate fi citit aici).

Într-un rol care nu îl avantajează mai deloc (nici pe el, nici filmul), Jude Law e întruchiparea unui clişeu pe care, nu-i aşa, we all love to hate: jurnalistul activist care vede conspiraţii peste tot şi îşi publică adevărul pe blog, dar e gata să treacă de partea inamicului pentru bani pentru că, evident, un film despre paranoia nu avea cum să lase de-o parte problema (dez)informării în web 2.0. În afară de Alan Krumwiede, antipaticul lui Law, toate personajele din film (interpretate de nume mari ca Gwyneth Paltrow, Kate Winslet, Matt Damon, Marion Cotillard sau Lawrence Fishburne) au acea slăbiciune numită umanitate.

Vizual, Contagion e de la un capăt la altul la fel de respectabil şi sobru ca interioarele impersonale şi costumele office în care se discută la nivel înalt, ceea ce e mare lucru pentru un film care nu duce lipsă de bătăi pe mâncare sau străzi pline de gunoi pe care nu îl mai ridică nimeni. Impactul emoţional al catastrofei vine din câte un prim-plan cu privirea goală de pe un chip şi tensiunea panicoasă, din muzica electro antrenantă care apare pe ici, pe colo. Soderbergh ştie exact cum să ne arate cât de mici suntem pe planeta asta şi mai ales cât de vulnerabili: nu e exclus ca, după ce pleci de la cinema, să te surprinzi uitându-te urât la bara din autobuz sau la un străin care tuşeşte lângă tine fără să pună mâna la gură.

Citeşte şi:

„Contagion”: virusul inteligent al lui Steven Soderbergh

Din 30 septembrie, Contagion: Pericol nevăzut rulează la Hollywood Multiplex (Bucureşti şi Oradea), CinemaPro, Movieplex, The Light Cinema, Grand Cinema Digiplex, Cinema City (Cotroceni, Sun Plaza, Cluj, Arad, Bacău, Brăila, Baia Mare, Timişoara, Iaşi, Piteşti), Cityplex (Constanţa), Odeon Cineplex Cluj, Cinema Phoenix (Paşcani), Centrul Cultural Eugen Ionescu (Slatina), Grand Mall Cinema (Satu Mare), Patria (Bucureşti şi Craiova), Cinema Florin Piersic (Cluj).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here