Batman (re)Begins. Deziluzii

0
350

Autor: Florin Bică

Acum, că l-am văzut, ştiu că The Dark Knight Rises/ Cavalerul negru: Legenda renaşte a fost în mod sigur o deziluzie pentru o parte a publicului. Ştiu şi că Bane, oricât s-a străduit Tom Hardy în spatele măştii, n-a avut nici măcar jumătate din gena demenţei sau din inteligenţa feroce a Joker-ului. Ştiu că valetul Alfred (Michael Caine) a fost prea mămos şi că personajul negativ (păpuşarul din umbră; nu Bane, altul) a apărut (şi a dispărut definitiv) atât de rapid încât aproape că nu a contat deloc în economia conflictului Bine-Rău sau în construirea climaxului poveştii. Ştiu că, în ciuda prestaţiei bune a lui Anne Hathaway, Michelle Pfeiffer rămâne prototipul femeii-pisică şi că o serie de personaje mărunte puteau foarte bine să lipsească din peisaj.

La final de poveste, a treia parte a trilogiei a lăsat să se vadă mai clar că nu Batman a fost miezul poveştii, ci omul din spatele măştii. Dacă în Batman Begins (2005) era explorată originea legendei (moartea brutală a părinţilor lui Bruce Wayne, frământările acestuia, căutările şi transformarea lui), în TDKR se revine cumva la punctul de plecare. Departe de a fi un justiţiar care îşi petrece nopţile sărind de pe un acoperiş pe altul în căutare de delincvenţi comuni, Wayne apare ca un aristocrat retras, izolat de societate, dezinteresat de propriile-i afaceri, măcinat de boală, dar mai ales de lipsa unei provocări adevărate.

Lăsând deoparte dezbaterile bizare gen „Cine-i mai tare? Batman sau Avengerşii?” şi făcând abstracţie de contabilizarea meticuloasă a box-office-ului, cred că trebuie subliniat că TDKR nu este nici Pianistul, nici Lista lui Schindler. Nu trebuie anticipat acelaşi nivel de profunzime a firului narativ. TDKR este doar un film cu supereroi, cu un tip care se îmbracă în liliac pentru a se bate cu „ăia răi”. Or, pentru acest gen de story/film, TDKR reuşeşte să fie – dincolo de unele slăbiciuni – un film bun, spectaculos, recomandabil.

Este datoria lui Wayne să spună că „nu le-a oferit încă totul cetăţenilor buni din Gotham”. Este datoria lui să spună că „oraşul are nevoie de el”. Dacă n-o spune Batman, atunci cine? Platitudinile fac parte din discursul (ba chiar din natura) unui supererou. Iar Christian Bale a reuşit destul de bine – încă o dată – să facă trecerea de la angoasa existenţială a lui Wayne la renaşterea sa ca Batman. TDKR este, până la urmă, un al doilea Batman Begins, o renaştere (sau hai să-i zicem ridicare) a eroului din propria cenuşă. Cred că ceea ce l-a făcut puternic pe Batman-ul lui Nolan faţă de alţi batmani au fost momentele lui de slăbiciune, îndoielile şi frământările interioare. Slăbiciunile, mai mult decât mişcările de arte marţiale sau cursele cu bat-mobilul, au arătat că eroul are suflet. Aici e meritul lui Nolan. A creat un Batman cu suflet.

Aş mai adăuga doar atât: că deşi i-a spus good bye lui Batman, Christopher Nolan a construit povestea în aşa fel încât să rămână cel puţin o fereastră deschisă pentru o eventuală relansare a poveştii. Pentru cine nu a văzut filmul, atenţie la poliţistul Blake (Joseph Gordon-Levitt)!

Citeşte şi:

CRONICĂ. „The Dark Knight Rises”

***

The Dark Knight Rises rulează în cinematografele din România din 20 iulie, distribuit de MediaPro Distribution.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here