Filmele româneşti din 2011: de la „Aurora” la „Loverboy”

Cei care au prorocit că 2011 va fi văduvit de filme, după un 2010 aglomerat, s-ar putea să se fi înşelat. E posibil ca prezicerile să fie valabile pentru 2012, pentru că anul acesta stau să intre pe ecrane peste 15 titluri. Unele au fost amânate din cauza unei toamne prea bogate în premiere autohtone – e cazul unor producţii ca Aurora, Periferic, Bună, ce faci? sau Principii de viaţă – altele sunt în curs de finalizare şi îşi încearcă întâi norocul în festivaluri (Loverboy, Film pentru prieteni, La limita de jos a cerului), urmând a fi lansate, cel mai probabil, în toamnă, iar altele îşi caută încă distribuitor.

Iată ce ne aşteaptă în anul cinematografic 2011:

Aurora – cu siguranţă, cel mai aşteptat film al anului. Mutarea lui în 2011 s-a făcut din raţiuni de distribuţie. În cea mai bogată toamnă cinematografică de la noi, casa de producţie Mandragora a decis să amâne premiera pentru începutul lui 2011 (posibil februarie). Verdictul criticilor pentru cea mai radicală propunere a Noului Val a fost dat deja – inclusiv al celor străini, care au plasat filmul printre cele mai bune realizate în 2010 –, urmează acum cel al publicului („Libération“ l-a etichetat deja drept „un act curajos din toate punctele de vedere şi un suicid la nivel comercial“). În povestea pe care a scris-o şi a regizat-o, Cristi Puiu interpretează rolul lui Viorel, un personaj psihotic care comite mai multe crime într-un Bucureşti absolut dezolant. „O epopee mentală despre banalitatea răului“, după cum aprecia „Le Monde“.

Bună, ce faci? vine în cinematografe – cel mai probabil în februarie – cu un renume care ar presupune şi un public pe măsură: o comedie romantică în stilul celor care fac încasări consistente în box office, dar care ne vin de obicei de la Hollywood. Filmul regizat de Alexandru Maftei după scenariul Liei Bugnar e povestea a doi soţi (Dana Voicu şi Ionel Mihăilescu) care, după o căsnicie îndelungată, încearcă să-şi găsească fiecare o nouă iubire pe Internet. Distribuţia, formată în cea mai mare parte din actori necunoscuţi, e întregită de Ana Popescu şi de Paul Diaconescu. E posibil ca filmul să aibă parte şi de un traseu în afara graniţelor, în special în SUA, unde va rula în premieră la Palm Springs, în ianuarie.

Periferic este tot o premieră amânată din toamnă, din aceleaşi raţiuni de distribuţie. Filmul n-a stat însă nici o clipă şi a strâns în drumul spre cinema un pumn de premii la Locarno, Salonic (inclusiv trofeul Golden Alexander, pentru Cel mai bun film de ficţiune), Viena sau Varşovia. Bogdan George Apetri este autorul acestei pelicule de debut în care actriţa Ana Ularu joacă rolul unei tinere deţinute care plănuieşte să-şi rezolve toate dramele în cele 24 de ore în care este eliberată pentru a participa la înmormântarea mamei.

Principii de viaţă, al doilea lungmetraj al lui Constantin Popescu, deşi finalizat la începutul anului, a fost programat pentru 2011 pentru ca filmul de debut al cineastului, Portretul luptătorului la tinereţe, să aibă premiera înaintea lui. Vlad Ivanov are, în sfârşit, un rol principal într-un film românesc, acela al unui bărbat de vârstă mijlocie, Velicanu, divorţat şi recăsătorit cu o femeie mai tânără, tată a doi copii, unul de 14 ani şi unul de 2 ani, „care vrea să îşi facă şi casă, are şi firmă – o tipografie, cu un asociat, acolo are comenzi multe -, vrea să plece şi în vacanţă, vrea să-l ia în vacanţă şi pe copilul nr. 1, cel mare… Vrea să le facă pe toate”, după cum descria scenaristul Răzvan Rădulescu (care semnează alături de Alex Baciu) pentru „Evenimentul zilei”. Principii de viaţă a fost selecţionat la San Sebastian.

Mănuşi roşii e gata şi el de la începutul anului trecut şi a fost prezentat la TIFF şi în festivaluri din Brazilia, Olanda sau Italia (unde a şi fost premiat), însă traseul lui prin săli va debuta în 2011, posibil tot în februarie. Radu Gabrea ni-l introduce pe actorul Alexandru Mihăescu într-o dramă despre torturile Securităţii, din România comunistă a anilor 50, inspirată de romanul lui Enginald Schlattner şi din experienţa proprie, regizorul fiind arestat la 18 ani. Felix Goldschmidt, un student sas, este ridicat de Securitate apoi anchetat fără să ştie ce vină i se aduce, dar se adaptează curând în închisoare (de aici şi controversa). Lui Mihăescu i se alătură Andi Vasluianu, Udo Schenk, Marcel Iureş, Mircea Rusu, Dan Aştilean, Victoria Cociaş, Alexandra Pirici, Ion Grosu, Ioana Iacob.

Copilăria lui Icar, regizat de Alexandru Iordăchescu, trebuia să fie un alt film al lui 2010. A rulat la TIFF şi poartă cu el o istorie tristă, din spatele camerei: este ultimul film al lui Guillaume Depardieu, care a murit la câteva zile după finalizarea filmărilor, la Bucureşti. O coincidenţă stranie face ca ultima peliculă în care apare fiul lui Gérard Depardieu să fie extrem de asemănătoare cu povestea sa personală. Guillaume joacă rolul unui bărbat care se supune unui experiment genetic în urma căruia piciorul amputat i-ar putea fi refăcut. Actorul îşi pierduse piciorul după un accident de motocicletă şi o infecţie cu un stafilococ auriu, dramă care l-a marcat puternic. Copilăria lui Icar este primul lungmetraj al cineastului român stabilit în Elveţia, soţul Ruxandrei Zenide (Ryna).

Tatăl-Fantomă, de Lucian Georgescu, stă în gestaţie de mai mult de doi ani. În toamna lui 2008, Barry Gifford, scenaristul câtorva dintre filmele lui David Lynch (Wild at Heart, premiat cu Palme d Or, Lost Highway şi Hotel Room) a vizitat platourile de filmare ale peliculei inspirate dintr-o povestire a sa, „Almost Oriental”. Gifford a descoperit că tatăl său, gangster pe vremea lui Bugsy Siegel şi Meyer Lansky, se trăgea din Bucovina. A pornit pe urmele bunicilor săi, călătorie care s-a finalizat cu o carte şi acest road-movie cu Marcel Iureş în rolul unui profesor la Stanford University. El decide să vadă cu ochii săi locurile din care provin fraţii Traum, un scriitor şi un mafiot din Chicago, după ce descoperă câteva documente care îl intrigă. Tatăl–Fantomă e anunţat ca primul episod dintr-o trilogie din care ar urma să facă parte şi Amintirile din casa-fantomă şi Întoarcerea în Transilvania. Alături de Iureş apar Mihaela Sârbu, Mihai Constantin, Valer Dellakeza, Mimi Brănescu sau Mirela Oprişor.

O dată deja bătută în cuie – 18 februarie – are Naşa, un film cu gangsteri locali croit pe modelul celor americane. În debutul lui Virgil Nicolaescu, produs de MediaPRO Pictures, o americancă (Whitney Anderson), soţia unui afacerist român (Dragoş Bucur), „este forţată de împrejurări să îşi formeze propriul «clan mafiot» şi să însceneze o serie de acţiuni criminale pentru a-l îngenunchea pe Spânu – The Madfather (Alex Velea) cu propriile arme şi astfel să îşi salveze soţul de la un linşaj nemeritat”, potrivit sinopsisului. Aşadar, împuşcături în stil hollywoodian pe pământ românesc, imaginate de scenariştii Tudor Voican şi Viorel Mihalcea.

Gata pentru festivaluri (Berlinul este primul pe listă) este şi experimentul lui Radu Jude realizat pe banii proprii, în apartamentul actorului principal, Gabriel Spahiu. Film pentru prieteni este testamentul video al unui sinucigaş, pentru care s-a repetat timp de două săptămâni şi s-a filmat, din motive financiare, în două zile. Înainte de a-şi pune capăt zilelor, un bărbat ţine să le reproşeze prietenilor şi familiei că l-au uitat şi înregistrează un lung monolog în care trece de la autocompătimire la ură şi disperare. Cel mai probabil, filmul de 60 de minute va rula în cinematografe în toamna acestui an.

Loverboy înseamnă revenirea lui Cătălin Mitulescu la cinci ani de la Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii. Filmată în vara şi toamna lui 2010 – cu actorii preluaţi din Eu când vreau să fluier, fluier, George Piştereanu şi Ada Condeescu – producţia se bazează pe un scenariu care a suferit modificări substanţiale în aceşti ani şi care a avut titlul provizoriu Un balon în formă de inimă. Piştereanu îl intepretează pe Luca, un tânăr de 20 de ani din Hârşova care cucereşte fete din satele de la Dunăre şi le plasează mai departe unei reţele de trafic de persoane, metodă botezată de poliţişti „prin îndrăgostire”. Viaţa lui se schimbă însă când se îndrăgosteşte de-a binelea de Veli (Condeescu) şi este forţat să facă o alegere. Îi vom vedea în alte roluri pe Bogdan Dumitrache, Clara Vodă, Coca Bloss, Ion Besoiu, Remus Mărgineanu şi Alexandru Mititelu (un fost deţinut din Eu când vreau să fluier, fluier). Producătorii de la Strada Film au anunţat deja lansarea pentru 2011.

La limita de jos a cerului, un film de Igor Cobileanski construit pe osatura unui scenariu de Corneliu Porumboiu, este unul dintre cele mai aşteptate pelicule ale anului. Este cel de-al doilea lungmetraj al regizorului basarabean, însă primul destinat sălilor de cinema, Tache fiind realizat pentru TV. La limita de jos a cerului e o poveste despre prietenie, trădare şi viaţa într-un cartier al unui oraş de provincie, unde destinele oamenilor sunt influenţate de circumstanţe pe care nu le pot schimba, după cum povestea regizorul pentru Filmreporter.ro. Protagonistul (Igor Babiac) e un băiat care-şi trădează prietenul (Sergiu Voloc, care a apărut în scurtmetrajele Plictis şi inspiraţie, Când se stinge lumina şi Saşa, Grişa şi Ion) pentru o fată de care se îndrăgosteşte. Partitura feminină îi aparţine Elei Ionescu (piesa de teatru „Hell”, în regia lui Chris Simion). Filmările au avut loc în octombrie, în Republica Moldova, iar pelicula va fi gata pentru festivalurile din primăvară şi pentru cinematografe în toamnă.

Din dragoste, cu cele mai bune intenţii e al doilea lungmetraj pentru Adrian Sitaru şi al doilea rol principal pentru un actor descoperit de public şi de critică în 2010, Bogdan Dumitrache (Portretul luptătorului la tinereţe, În derivă). Filmat din unghiuri subiective, la fel ca şi Pescuit sportiv, Din dragoste… este inspirat dintr-o experienţă personală a regizorului. Acţiunea se derulează pe parcursul a câtorva zile, din momentul în care Alex (Dumitrache) află că mama sa a suferit un atac cerebral, până când pericolul trece. Nataşa Raab are rolul mamei, Marian Ralea, pe cel al tatălui, iar Alina Grigore, pe cel al iubitei protagonistilui. Pelicula este finanţată de CNC cu circa 540.000 de lei şi are un buget estimat la 750.000 de euro.

Undeva la Palilula înseamnă transferul lui Silviu Purcărete de la teatru la cinema, în primul său proiect de acest gen. Regizorul s-a angajat într-o producţie scumpă pentru peisajul românesc – costurile urcă la 1,6 milioane de euro – motiv pentru care pelicula a rămas o perioadă în standby, din raţiuni financiare. Filmările au început în toamna lui 2009, într-un platou improvizat într-o hală industrială dezafectată de 10.000 mp din uzinele Republica, unde s-au construit câteva decoruri spectaculoase. Palilula este locul unde „derizoriul coexistă cu lucruri fermecătoare, iar populaţia din oraş e izolată pentru eternitate în beţie, petreceri şi orgii”, potrivit sinopsisului. Filmul urmăreşte periplul unui absolvent de Medicină repartizat la spitalul din acest oraş, pe parcursul mai multor ani şi anotimpuri.

Distribuţia este şi ea spectaculoasă: Aron Dimeny (Europolis), Constantin Chiriac (Nilă din Moromeţii), Ofelia Popii, Răzvan Vasilescu, Marcel Iureş, Marius Manole, George Mihăiţă, Ilie Gheorghe, Ioana Crăciunescu – peste 50 de actori. Producţia e asigurată de Libra Film.

În Ceva bun de la viaţă, al treilea film al cineastului produs de MediaPro Pictures (după Second Hand şi Femeia visurilor), Dan Piţa mizează pe debutanţi într-ale actoriei. Corneliu Ulici (fost membru al trupei Bliss) şi Dragoş Dumitru au pe mâini rolurile a doi băieţi crescuţi la casa de copii care se angajează la o mină din Valea Jiului ca să poată supravieţui. Împreună, descoperă ce înseamnă prietenia, banii şi iubirea (partiturile feminine le sunt încredinţare Anastasiei Dumitrescu şi Adelaidei Perjoiu). Filmările a avut loc la halda de steril din Hunedoara, la Deva, Vulcan, Aninoasa, Petrila sau Petroşani, în primăvara lui 2010. Scenariul, câştigător la CNC, este semnat de Răzvan Popescu şi Alex Molico. Data exactă a lansării pentru 2011 încă nu a fost stabilită.

Adrian Popovici ar avea două filme de lansat anul acesta: o restanţă din anii trecuţi, Liceenii mileniului trei (acum 53 de ore şi ceva – titlul final), o continuare a seriei începute în comunism, şi Se caută o mamă, „un thriller moldovenesc”. Care dintre ele va ajunge în cinematografe în 2011, rămâne de văzut. În 53 de ore şi ceva, liceenii cuminţi şi preocupaţi de viaţa utecistă sunt înlocuiţi de tineri preocupaţi de droguri. În distribuţie, printre alţii, Andi Vasluianu, Ioana Blaj, Alex Potocean, Claudiu Bleonţ. Pe de altă parte, Se caută o mamă are ca subiect traficul de carne vie în Republica Moldova, iar pe generic figurează şi actori străini, ca Michael Ironside, Vas Blackwood sau Paolo Seganti.

Ursul, de Dan Chişu, ar putea fi proiectat pe marile ecrane în martie 2011, la aproape doi ani după ce a fost filmat. Regizorul se întoarce la începutul anilor 90 cu o comedie amară despre un director de circ care vrea să-şi vândă ursul bolnav şi bătrân unor vânători germani. Ataşaţi de animalul crescut pe lângă ei, angajaţii circului decid să oprească tranzacţia. Coloana sonoră e semnată de Goran Bregovic, iar în distribuţie figurează Şerban Pavlu, Andreea Grămoşteanu, Mihai Constantin, Magda Catone, Claudiu Bleonţ, Şerban Cellea şi Gabriel Spahiu. Bugetul filmului este de circa 550.000 de euro, o parte oferiţi de CNC.

Dacă Tanti îşi va găsi un distribuitor – ceea ce nu s-a întâmplat în 2010 – va ajunge în cinematografe anul acesta, în cele din urmă. Şerban Marinescu preia un scenariu de Mircea Daneliuc în care recunoaştem momente şi personaje din Marilena. Sinopsisul, pentru clarificare: „Marcel e un om de afaceri belgian, are patruzeci de ani şi e căsătorit cu Marilena. A dezvoltat pentru ea o pasiune. A doua pasiune e fixată pe copiii străzii, pentru că dl. Marcel iubeşte România unde aceştia abundă şi unde pentru pornirile pedofile este suficientă o oarecare discreţie. Marilena e nevoită să accepte, de dragul unei presupuse armonii a menajului. Curând, dl. Marcel găseşte că echilibrul său conjugal a devenit instabil. Ca atare, Simona, care se recomandă a fi profesoară, se adăugă acestor explorări senzuale, cu droguri şi inventivitate. Îşi completează veniturile şi nevoia de «prafuri», ajutând cuplurile doritoare a ieşi din rutina matrimonială. Marilena, geloasă, o repudiază şi ajunge în punctul de a rupe relaţia maritală”. Prin urmare, Marilena (aceeaşi Cecilia Bârbora din Marilena) se refugiază în braţele unui tânăr cu preocupări dubioase şi intră într-o lume în care Cosmina Păsărin e bătută măr.