Autor: Dragoş Marin
Matt Bondurant trebuie să-şi fi petrecut toată copilăria ascultând, la gura sobei, poveşti despre tinereţile şi fărădelegile strămoşilor săi, contrabandişti de whisky distilat în casă (moonshine), luând amploare şi aer de legendă, până să ajungă să le aştearnă pe hârtie.
Romanul care a rezultat, „The Wettest County in the World”, o relatare nominal „bazată pe fapte reale” din vremurile Prohibiţiei, în care bărbaţii erau bărbaţi, iar legea era orientativă, a atras atenţia unor oameni cu renume: virtuosul regizor australian John Hillcoat (The Proposition, The Road) şi bunul său prieten/muzician/scenarist/romancier Nick Cave. Astfel ne-am ales cu Lawless/În afara legii, prezentat în competiţie la Cannes anul acesta, iar în cinematografele de la noi din 7 septembrie.
Trei fraţi, durul Forrest (Tom Hardy, cu mârâit reflex şi privirea intensă trademark), beţivul Howard (Jason Clarke) şi papă-laptele ambiţios Jack (Shia LaBeouf, care nu şi-a ales cea mai bună companie, ca să demonstreze că a mai crescut) se descurcă de minune distribuind alcool şi fentând legea din Virginia, printr-o combinaţie de spirit antreprenorial, nesăbuinţă şi maşini rapide (pentru acele vremuri). Afacerea şi renumele de invincibilitate le sunt puse însă în pericol de un om al legii corupt şi sadic, cu tabieturi/grimase bizare şi fără sprâncene (Guy Pierce, recurgând la toate trucurile din manual) care se va arăta în stare de orice ca să îşi atingă scopurile. Fraţii sunt singurii care i se pun în cale, luptând pentru onoare (se pare că există un cod nescris al fărădelegii) şi protejarea femeilor din vieţile lor.
Cu valorile şi caracterizările pe care le afişează, Lawless nu se abate prea tare de la tiparul filmelor cu gangsteri, cu oameni periculoşi şi de temut, fluturând cu nonşalanţă mitralierele „Tommie” (ale căror gloanţe sunt strânse ca suveniruri), femei fatale sau ingenue (şi sumar caracterizate – aici Jessica Chastain şi Mia Wasikowska), şi protagonişti plini de defecte şi schelete în dulap, eroi de conjunctură. Deloc întâmplător, după o înfruntare mai înverşunată, Hillcoat ne serveşte un prim-plan cu doi cocoşi care se luptă cu ciocurile.
Într-un peisaj contemporan atât de rarefiat în producţii de gen, convenţionalul Lawless are, paradoxal, efect de aer proaspăt. Mai puţin sumbru decât The Road, şi mai alert decât The Proposition, beneficiind de ambiţii şi execuţie peste medie (Hillcoat compune frumos cadrul, la lumina lumânării, şi are ochi bun pentru detaliu), personaje „larger than life” (gangsterul lui Gary Oldman e magnetic în cele trei scene în care apare), şi câteva interpretări încrezătoare (Shia chiar se străduieşte!), ar fi avut poate un impact mai puternic dacă înfruntarea finală n-ar fi părut atât de aleatorie, cu confuzia legată de întrebarea cine/de ce/de ce nu/ trage, şi conştientizarea faptului că totul e rezultatul unei înlănţuiri neverosimile de decizii proaste.
Dialogurile adaptate de australianul Nick Cave mustesc de culoare locală sudistă, iar camera digitală folosită de Hillcoat şi perioada recreată apropie vizual filmul de Public Enemies al lui Michael Mann. Dar cu ceva mai multă poezie, umor şi cadre naturale contemplative, printre puseurile de violenţă brutală şi lipsită de compromisuri.