Plouă mult în lungmetrajul uruguayencelor Ana Guevara şi Leticia Jorge – fapt care transformă vacanţa lui Alberto (bărbat divorţat, la 40 de ani) şi a celor doi copii ai săi, Lucía şi Alberto, într-o plictiseală zdravănă.
Capitala apelor termale se dovedeşte a fi un best of al lucrurilor pe care nu le poţi face pe ploaie, cum ar fi înotatul în piscină, pescuitul şi orice altă activitate care nu presupune vizitarea fabricii de îmbuteliere din localitate. În cele din urmă, protagoniştilor nu le rămâne altceva de făcut decât să comunice.
Principala calitate a acestui film de debut ce aminteşte de Alexander Payne (fără a fi la fel de inspirat la nivel dialogal) o constituie abilitatea realizatoarelor de a gestiona momentele de inactivitate astfel încât să nu se transforme în însuşi sentimentul pe care caută să îl redea.
Fiecare dintre personaje reacţionează în felul său în faţa vacanţei-dezastru: încercările stângace de flirt ale lui Alberto, explorările/experimentele adolescentine ale Lucíei, bosumflările lui Alberto. Spre final, regizoarele nu prea ştiu cum să o scoată la capăt şi actul trei se poticneşte niţel, dar Tanta agua rămâne un început promiţător.
***
Un film tandru și amuzant despre familie, Tanta Agua a obținut Premiul Special al Juriului la TIFF 2013.
Filmul rulează din 7 septembrie în cinematografele din România.
Simplu si la subiect.
Nu cred ca o sa ajung sa vad vreodata acest film, dar e bine de stiut, mai ales ca nu am absolut niciun contact cu cinematografia uruguayana.
Spor.