UPDATE. Revenim cu o corectură importantă: filmul Ceva bun de la viaţă, în regia lui Dan Piţa, nu a fost lansat oficial în cinematografele din România, în 2011, deşi figurează pe lista de premiere a Agenţiei Champions (şi pe Cinemagia.ro). Cele 46 de bilete care ar fi plasat pelicula pe ultimul loc în box office au fost vândute în cadrul unor proiecţii de o săptămână, în octombrie, însă premiera oficială va avea loc pe 24 februarie 2012, potrivit MediaPro Distribution. Reluăm textul, cu corecturile de rigoare.
Statisticile pe anii anteriori arată limpede cine rămâne întotdeauna la urmă, în box office-ul autohton: filmele româneşti şi europene. În 2010, doar 2,5% din totalul de spectatori a văzut filme româneşti şi doar 8,1% – europene. Restul de 89% a plătit bilete la filme americane.
2011 nu face excepţie de la regulă. Potrivit cifrelor cumulate de Agenţia Champions, la coada clasamentului pe anul trecut, după numărul de spectatori, stau filmele independente. Unele au fost multi-premiate în festivaluri ori au câştigat Oscarul pentru Cel mai bun film străin (Haevnen/Într-o lume mai bună), altele sunt eşecuri de critică sau filme lansate discret, în circuit restrâns, în doar 1-2 săli. În total, în România au fost 167 de premiere anul trecut.
Şase dintre cele 25 de filme din coada box office-ului sunt româneşti. Cele mai multe au rulat în 1-3 copii, iar unele au fost lansate doar simbolic la cinema, o singură săptămână, cât să se consemneze probabil la CNC (care le-a finanţat) că au intrat în circuit. Ultimul pe listă este un eşec de critică – Umilinţă, în regia lui Cătălin Apostol, cu 57 de spectatori. Miss Kicki, o coproducţie Taiwan-Suedia cu perspective ceva mai bune, dar cu rezultate foarte slabe, vine pe locul al doilea, cu doar 85 de intrări. Liceenii, în 35 de ore şi ceva, în regia lui Adrian Popovici, documentarul Două lumi în muzică, de Radu Gabrea (lansat într-o singură copie), Tanti, al lui Şerban Marinescu, Dacă bobul nu moare şi Copilăria lui Icar, ultimul film al lui Guillaume Depardieu, sunt celelalte filme româneşti cu rezultate slabe în box office.
Unele meritau puţina atenţie care li s-a dat, altele au fost nedreptăţite şi meritau să urce în ierarhie. In a Better World, al Susannei Bier, a strâns doar 784 de spectatori, cu mult sub ce s-ar fi aşteptat de la o peliculă premiată cu Oscar. La fel şi Tilva Ros/ Muntele Roşu, Mammuth, cu Gerard Depardieu, Panique au Village, Amador, Incendies sau Made in Dagenham. Balada triste de trompeta, unul dintre filmele des menţionate în topurile criticilor pe 2011, a vândut doar 277 de bilete, dar rulează încă şi are şansa să-şi dubleze măcar numărul de spectatori.
În lipsa unui circuit arthouse, care să le permită o promovare pe măsură şi şansa de a fi văzute de cei interesaţi, aceste filme sunt scoase rapid din programul multiplexurilor, rulează la ore imposibile sau în vechile săli RADEF, puţin frecventate. Cele mai curajoase case de distribuţie, cărora le datorăm multe dintre filmele de artă aduse în România, sunt Independenţa Film şi Transilvania Film. Ele înregistrează însă, din cauza absenţei acestui circuit, şi cele mai multe eşecuri în box office.
Iată ultimele 25 de filme din box office-ul românesc, după numărul de spectatori:
- Life in a Day – 919 spectatori, 3.881 dolari
- Desert Flower/ Floarea deşertului – 841 spectatori, 15.723 dolari
- Hævnen/ Într-o lume mai bună – 784 spectatori, 11.339 dolarir
- Managerul Directorului de Resurse Umane – 760 spectatori, 6.797 dolari
- Happy, Happy – 680 spectatori, 7983 dolari
- Tilva Ros/ Muntele roşu – 662 spectatori, 5.909 dolari
- Incendies – 632 spectatori, 10.686 dolari
- Burning Palms/ Poveşti arzătoare – 612 spectatori, 10.602 dolari
- Tournée – 541 spectatori, 6.585 dolari
- Mammuth – 474 spectatori, 6.384 dolari
- Copilăria lui Icar – 445 spectatori, 4.341 dolari
- Our Grand Despair – 428 spectatori, 4.016 dolari
- Made in Dagenham – 427 spectatori, 7.900 dolari
- Panique au village – 423 spectatori, 1.418 dolari
- Amador – 377 spectatori, 2.743 dolari
- Beli, beli svet/ O lume albă, albă – 370 spectatori, 2.164 dolari
- Liceenii, în 53 de ore şi ceva – 351 spectatori, 2.934 dolari
- Au voleur – 319 spectatori, 3.208 dolari
- Balada triste de trompeta – 277 spectatori, 3 664 dolari
- Dacă bobul nu moare – 206 spectatori, 2.544 dolari
- Corridor – 157 spectatori, 954 dolari
- Două lumi în muzică – 154 spectatori, 1.344 dolari
- Tanti – 106 spectatori, 781 dolari
- Miss Kicki – 85 spectatori, 476 dolari
- Umilinţă – 57 spectatori, 530 dolari
Câţi bani a luat Piţa de la CNC pentru ca să facă cei 46 de spectatori? Artă-artă, dar… http://t.co/DKmzZd5Q
Dacă nu mă înșel, Ceva bun de la viaţă parcă a rulat o singură săptămână și atunci doar la Bacău, or something…
Am revenit cu o corectură. MediaPro spune că filmul nu a avut premiera oficiala (desi ea a fost consemnata ca atare de Champions si Cinemagia), ci doar cateva proiectii. Lansarea oficială va avea loc in februarie 2012. Prin urmare, topul se modifica
Păi aşa se explică totul. Chiar mi s-a părut ciudat ca un film de Dan Piţa să nu fie lansat şi la Bucureşti şi să dispară atât de rapid din cinematografe (sau cinematograf 🙂 ).
Am aşa o impresie că va fi o surpriză plăcută. Cel puţin trailer-ul (îndrăznesc să spun că) este, poate, cel mai bun trailer al unui film românesc.
Filmul din 2011 cu cei mai puţin spectatori este unul românesc, evident. http://t.co/EJGwpiww
Poate c-ar fi timpul ca distribuitorii acestor filme indie/europene să ia mai în serios canalele de distribuţie online. Sunt mulţi spectatori care ar dori să le poată vedea legal, dar n-au unde.
Pina, Melancholia, La piel que habito sunt alte filme europene care nu se găsesc în clasamentul ăsta. de ce? fiindcă s-au promovat / au fost aduse în cinematografe cât exista o curiozitate. nu au spart topurile, dar prin ele se vede că există public de art house și în România. dar unde sunt The Artist, The tree of life, alte filme de la Cannes, Globuri și Oscaruri? dacă distribuitorii români nu se interesează în primul rând ca acestea ( de care cinefilul știe) să fie aduse la timp în România, atunci puțin îmi pasă de Amador și altele. este ca și cum distribuitorii din America ar aduce Aurora, dar nu ar fi adus ( la timpul lor) Blow up. :)) distribuitorii români ar trebui să ia niște lecții de markething.
Sunt de acord cu tine. La capitolul marketing mai sunt muuuulte de învăţat. Se poate face marketing eficient şi fără foarte mulţi bani, pentru că de asta se plâng majoritatea distribuitorilor. Filme foarte bune, mai bune ca cele amintite în articol, nu ajung niciodată la noi din diverse motive, iar primul dintre ele este profitul. Sunt foarte curioasă dacă pe „The Artist” va paria cineva. Probabil doar dacă va lua un Oscar.
apropo, eu am văzut 4 filme din listă ( plină și de filme care au fost primite slab de critică). două la cinema, unul la BEST și unul acasă.