Pretend like it’s a fucking videogame. Trei fete înarmate cu pistoale cu apă, Brit (Ashley Benson, Pretty Little Liars), Candy (Vanessa Hudgens, High School Musical) şi Cotty (Rachel soţia-lui-Korine), jefuiesc un fast-food, apoi pleacă spre Florida în vacanţa de primăvară. O iau cu ele şi pe colega lor creştină new age Faith (Selena Gomez, domnişoara Justin Bieber) şi se pun pe petrecut în stil mare. La revedere, Mickey Mouse Club!
Faceţi cunoştinţă cu Spring Breakers/Vacanţa de primăvară, filmul cu care intră în mainstream (şi şi-l face al lui) fostul copil-minune al filmului independent american, Harmony Korine, care la 22 de ani scria Kids pentru Larry Clark – unul dintre filmele-emblemă ale zeitgeist-ului nouăzecist – iar apoi se apuca să regizeze proiecte experimentale, întotdeauna personale (Gummo, Julien Donkey-Boy), şi se împrietenea cu Gus Van Sant şi Werner Herzog.
Ca un vis (coşmar?) înecat în neoane colorate şi dubstep, ultima demenţă semnată de Korine e o satiră din interior (a se citi: arată fix a ceea ce satirizează, nu a comentariu) a unei societăţi decadente şi dependente de senzaţii induse de substanţe, care îl are pe ghid pe Al zis Alien (James Franco, dinamită curată) – rapper tatuat, cu dinţii de metal, traficant, gangster cu inimă de aur.
Personajul (ceea ce face Franco e o reprezentaţie, din toate punctele de vedere) le ia pe fete sub aripa-i protectoare ca să le arate iluzia deghizată în viaţă care e existenţa lui. Acest paradis senzorial, filmat ca videoclipurile MTV-iste, fetişizează sexul („bikinis and big booties: this is the life!”), excesul, şi violenţa – personajele de carton poartă bijuterii în formă de îngheţată la cornet (Big Arch, rivalul lui Alien), au leduri verzi în jacuzzi, şi proiectează, în buclă, Scarface (căci Tony Montana e idolul oricărui răufăcător care se respectă).
Distribuirea celor trei starlete, dacă o excludem pe soţia lui Korine, funcţionează atât ca lovitură în plex dată fabricii de celebritate de la Hollywood (vezi ghiozdanele cu animale pe care le poartă) cât şi ca descătuşare de mândrie artistică (Hudgens şi Benson, în special, lasă multe dintre inhibiţiile induse de maşina de PR la o parte). Secvenţe ca cea în care fetele, cu cagule roz şi bikini, cântă acompaniate de Alien (la pian!) toată melodia Everytime a lui Britney Spears nu s-au mai văzut pe ecranele noastre.
Dincolo de şocul pe care îl vor resimţi cei neobişnuiţi cu aşa ceva, rămân imagini puternice – exemple de virtuozitate (un jaf filmat din cabina camionetei) sau inventivitate (cadrele în care fetele stau cu capul în jos pe coridor, imaginile de home video care par să se descompună în faţa ochilor). Şi convingerea că astea sunt rolurile care i se potrivesc lui James Franco, nu cel de stoner sedat pe care l-a interpretat la Oscaruri.
Un film la care e bine să nu te duci cu ochii închişi – e adevărat că nu a ieşit prea multă lume din sală -, care te poate scandaliza, pe care poate îl vei urî, dar care nu te va lăsa indiferent. Spring break forever, bitches!
Filmul rulează în cinematografele din România din 5 aprilie.
Super film ! 🙂
Unii spun că ele sunt c**** pentru că au jucat în acest film. Greşit 😉 Voi , ăia care criticaţi sunteţi PROŞTI şi retardaţi .Ele au făcut 12 clase şi sunt mari vedete spre diferenţă de voi , haterilor >:P !!
ai gresit site-ul. aici trebuie sa citesti inainte de a comenta, ca altfel pici de proasta. :)) cum tocmai s-a cam intamplat.