Mad Max: Drumul furiei – Feminismul ca materie primă pentru blockbuster

1
356

FURY ROAD

Denumirea de personaj feminin puternic îmi repugnă la fel de mult ca termenul de feminazi și toată gama asta de denumiri stângace și grosolane care acoperă niște frustrări alpha-beta-gamma, iar lui Mad Max: Drumul furiei i s-ar face cel mai mare deserviciu posibil dacă i s-ar atribui titulatura de film cu personaje feminine puternice pentru că atunci ar fi aruncat în oală cu filme ca Resident Evil sau Ultraviolet sau alte creații cinematografice de teapa acestora, cu personaje, într-adevăr, feminine, dar construite și îmbrăcate în așa fel încât să nu scoată din zona de confort publicul purtător de testosteron.

Lui Mad Max: Drumul furiei îi face foarte bine să fie pus în compania selectă a prea puținelor filme din zona blockbuster cu personaje feminine neconstruite pentru oblojirea psihicului fragil al publicului masculin, personaje feminine care au niște calități reale, mai mult de o dimensiune și jumătate (maxim două) și care reprezintă mai mult decât o halcă de carne bine proporționată care împarte pumni sau sarcasm în stânga și-n dreapta. Și aici mă refer la redusa panoplie din care fac parte personaje ca Laurie Strode, Ellen Ripley, Sarah Connor, Beatrix Kiddo, Jackie Brown, Buffy Summers (din zona de TV), etc.

Mad Max: Drumul furiei, a patra parte a francizei începută în 1979, începe cu cel pe care spectatorul îl crede eroul principal al filmului însă, în curând ni se dezvăluie sublim și cu foarte multă claritate cheia de interpretare și lectură a filmului. Acest ”în curând” se întâmplă în momentul în care o cunoaștem pe Imperator Furiosa (a se nota faptul că titlul său nu este Imperatrix ci Imperator), subordonată a lui Immortan Joe, creator și mânuitor de societate terifiant patriarhală, tiran al apei și al procreerii.

Aceste două cuvinte, Imperator și Furiosa, au inspirat teamă și cutremurături ideologice în oasele și spiritele a nenumărați activiști pentru drepturile bărbatului. Furiosa (o absolut impecabilă Charlize Theron) este eroina unui film ce nu-i poartă numele, un film ce poartă numele unui personaj trecut pe plan secundar în acest capitol al francizei. Max Rockatansky trece aici pe locul doi, complet volens și nu nolens în momentul în care realizează, alături de partea mai inteligentă a publicului, că Furiosa este cea care are responsabilitățile în spate și că este cea care este menită să primească și să livreze expiere atât lui Max (Tom Hardy) cât și celorlalte personaje angrenate la road movie-ul al cărui catalist este însăși ideea de descătușare din patriarhat.

Odată pornită la drum, în scopul de a le elibera de sub tirania sexuală a lui Immortan Joe pe cele pe care acesta le înrobise, Furiosa face tot ce-i stă în putere pentru a demonta mitul că femeia este carne și că e folositoare doar pentru a perpetua specia. Important e că nu o face singură, ci alături de cele pe care le eliberează și care, într-o secvență perfect subtilă, apar pentru prima oară în imaginea colectivă (Max și public) înfățișate ca fiind asemănătoare unor nimfe: curate (unde Furiosa este plină de praf și ulei), fragile (unde Furiosa este dură și bătăioasă), îmbrăcate sumar (unde Furiosa este destul de încorsetată, fiind evidentă încercarea societății conduse de Immortan Joe de a-i ascunde și converti sexul), dar nu este vorba de gratuitate-n imagini aici.

Nu e nimic atât de simplu în acest film, fiecare gest sau acțiune întreprinsă are ecouri și/sau repercusiuni. În acest caz, ceea ce poate fi perceput ca gratuitate pentru publicul dornic de înfierbântare este pur și simplu o extensie naturală a unui act atroce: faptul că Immortan Joe le ținea în ceea ce poate fi considerat puf și faptul că erau folosite pentru procreere. La fel și momentul, mult mai târziu în film, în care Max renunță la armă și i-o oferă Furiosei, conștientizând cu rapidă luciditate faptul că, pur și simplu, ea e în stare să țintească și lovească mai bine când vine vorba de arme de foc.

Perspectiva feministă este cel mai fascinant strat al filmului, căci dincolo de secvențele de acțiune care-ți aruncă inima în gât și care-ți fac pielea de găină așa cum nu ți s-a mai întâmplat de mulți ani, dincolo de personajele secundare masculine (Nicholas Hoult în rolul lui Nux face un rol înduioșător și demonstrează mai mult ca oricând ce gamă de actorie poate atinge), dincolo de muzică, dincolo de imaginea superb pictată, dincolo de ariditatea deșertului, Mad Max: Drumul furiei este, în primul și în primul rând, o catapultă pentru feminism în cinema-ul de, să-i zicem, consum.

George Miller, în momentul în care s-a înhămat la scenariu cu Brendan McCarthy (debut în scenariu de lungmetraj) și Nick Lathouris (actor mai degrabă minor), a construit unul din cele mai bine subliniate și coerente manifesturi anti-patriarhat din cinemaul blockbuster contemporan, iar ajutorul de neprețuit al lui Eve Ensler (Monoloagele Vaginului) aduce beneficiul unei perspective feministe (din lipsă de cuvânt mai bun) în acest univers grunjos, nisipos, în care apa e din ce în ce mai rară, verdeața și uterele sunt reală și grea monedă de schimb, iar subversivitatea e la ordinea zilei, atât din punctul de vedere al filmului de gen cât și din punctul de vedere al asamblării cinematografice în sine (penuria de CGI, cascadoriile practice pe care chiar unele dintre personajele feminine în vârstă și le-au făcut etc.).

Pentru cei ce vor prinde nuanțele, Mad Max: Drumul furiei ori va fi unul din cele mai bune filme din ultimii ani și o atenționare că se poate și altfel chiar păstrând repere și manierisme de blockbuster, ori va fi un semnal greșit înțeles și o îmbiere la revoltă, boicot și exclamații siloase despre rolul și îndrăzneala sexului feminin de a deveni sexul puternic. Pentru cei ce nu vor prinde nuanțele, Mad Max: Drumul furiei va fi un film de acțiune impecabil, plin de adrenalină, doldora de orgii spectaculoase cu vehicule, plin de explozii delicioase și de secvențe care-ți iau ochii, puternic înrădăcinat în tradiții optzeciste, translatate la contemporaneitate. Eu, unul, îmi doresc să îl revăd în fiecare zi pentru tot restul vieții.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here