Există sau nu „Peştişorul de Aur”? Misterul unui festival abonat la banii CNC

EXCLUSIV. Ceea ce ar fi putut fi un capitol mic într-un articol despre festivalurile-fantomă finanţate de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) s-a transformat într-un articol de sine stătător, parţial din cauza numelui cel puţin pitoresc pentru un festival de film, „Peştişorul de Aur”, dar şi pentru că simpla încercare de a afla informaţii despre el s-a dovedit o misiune imposibilă.

Apărut de nicăieri pe listele cu finanţări nerambursabile pentru festivaluri şi evenimente cinematografice care au loc între 1 iulie şi 31 decembrie 2013, cu suma de 70.000 de lei în dreptul său, Festivalul de Film Documentar „Peştişorul de Aur” a ridicat rapid semne de întrebare. Presă, cineaşti şi cinefili deopotrivă auzeau pentru prima dată de existenţa lui, deşi fusese finanţat şi cu un an înainte, cu aceeaşi sumă.

O căutare rapidă pe Google te ducea la Festivalul Internaţional de Folclor pentru Copii şi Tineret „Peştişorul de Aur”, de la Tulcea, ajuns anul acesta la a 21-a ediţie. S-a presupus din start, dată fiind vârsta mărcii şi a festivalului de folclor, că cel de film ar fi legat de evenimentul de la Tulcea. Însă în programele pe ultimii doi ani nu figurează nici o proiecţie de film, iar pe Internet nu există alte referinţe decât listele de la CNC şi un PDF cu un „raport de activitate” pentru ediţia de anul trecut, căruia cu greu i se poate atribui un destinatar.

Aparent, ar fi vorba de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN), însă festivalul nu figurează pe listele cu proiecte finanţate de această instituţie. Singurul „Peştişor de aur” de pe listele AFCN este o carte pentru copii.

În aşa-zisul raport, semnat de Radu Nicolae, administratorul firmei SC Idea-Zone S.R.L., nu apar însă nici perioada desfăşurării – e trecută doar luna octombrie – nici oraşul, ci câteva generalităţi de tipul: „Documentarul face apel la acelaşi număr de meserii ca un film artistic, dar deseori, realitatea redată este mult mai puternică şi necesită mult mai multă artă decât în cazul unui film artistic”, „reunirea unor profesionişti recunoscuţi mondial”, „prezentarea unor documentare de înaltă ţinută calitativă”.

La capitolul „rezultate obţinute şi aşteptate” figurează: „Participare română şi internaţională”, „Spectatori la fiecare film chiar dacă au fost filme documentare”, „Au fost aşteptaţi mai mulţi participanţi din partea română”.

Iar la modalităţi de evaluare a activităţii: „Mese rotunde”, „Impresii ulterioare în cadrul unui program de newsletter”, „Reţele de socializare internet”. La capitolul „Sugestii şi recomandări” se specifică „mutarea festivalului în locaţie accesibilă iubitorilor de film”. Potrivit acestui document, 15.000 de lei ar costa „premiile pentru proiecte”, 32.000 de lei selecţia şi jurizarea, iar 12.900 de lei – „socializarea”.

Raportul poate fi citit aici: raport_final_Pestisorul de Aur 2012

„Nu a existat absolut nimic legat de film, niciodată”

Organizatorul Festivalului de Folclor pentru Copii şi Tineret „Peştişorul de Aur”, Ştefan Coman, directorul Ansamblului Folcloric „Baladele Deltei”, din Tulcea, n-a avut niciodată proiecţie de film în festivalul său, din 1992 încoace: „Am văzut pe Internet, chiar m-a sunat şi un ziarist local şi nu-i văd legătura. Festivalul de la Tulcea nu a avut niciodată finanţare decât de la Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii – pentru câţiva ani -, Consiliul Judeţean şi Primăria Tulcea şi Ansamblul artistic profesionist „Baladele Deltei”, al cărui director sunt. Nu a existat absolut nimic legat de film, niciodată. Chiar voiam să dau un telefon, să văd despre ce e vorba, am rămas surprins”, spune Coman pentru Filmreporter.ro.

Nici membrii Consiliului de Administraţie al CNC, cei care, prin votul lor, au dat bani „Peştişorului de Aur”, nu ştiu mai multe despre festivalul pe care, cel puţin în teorie, l-au punctat. Operatorul Florin Paraschiv a căutat pe Google. „Se pun întrebări fără să vă informaţi. Peştişorul de Aur, pe care mi l-aţi menţionat şi ieri – am căutat şi eu pe Internet şi m-am informat – este o secţiune de film a unui festival cu mai multe secţiuni din Tulcea, festival care a fost îmbogăţit cu o secţiune de film. Nu ştiu de ce insistaţi pe chestiunea asta. Nu credeţi că au dreptul şi alte oraşe la festivaluri, nu numai Clujul şi Bucureştiul?”, a declarat Paraschiv.

Soţia directorului RADEF, asociată a firmei

Epuizând şi această resursă, am încercat să obţinem informaţii la prima mână, de la organizatorul acestui eveniment, actorul şi producătorul Radu Nicolae. Prin S.C. Idea-Zone S.R.L., acesta a mai obţinut 70.000 de lei la sesiunea a doua din 2011, pentru Festivalul ,,Documentary Film Festival’’, un alt proiect imposibil de găsit. În concluzie, 210.000 de lei de la CNC, în trei ani, pentru trei festivaluri despre care se pune problema dacă au avut vreodată loc.

Succesul proiectelor Idea-Zone în Consiliul de Administraţie al CNC ar putea fi explicat şi prin faptul că asociată la această firmă este Viorica Iuraşcu, cântăreaţă de muzică populară, profesoară la Universitatea „Spiru Haret” şi soţia lui Marius Iuraşcu, directorul general RADEF RomâniaFilm. Idea-Zone a organizat împreună cu Asociaţia pentru Integrare Culturală Europeană, în care este implicată şi Viorica Iuraşcu, un alt eveniment contestat în industria filmului, Golden Carpathian European Film & Fair.

Radu Cristian Nicolae, actor în filmul Miss Litoral şi producător asociat, printre altele, la filmul Un acoperiş deasupra capului, în regia lui Adrian Popovici, deţine şi societatea Opal Production SRL, prin care a obţinut şi alţi bani de la CNC, anul acesta, pentru animaţia Aventura digitală (226.000 lei) .

Într-o ştire apărută pe Mediafax, despre licenţa depusă la CNA pentru televiziunea Classique TV de către Societatea After Hour Press SRL, care are în acţionariat societăţile SC Opal Production SRL (Radu Nicolae, 50 %) şi SC Video Factory SRL (Gabriel Androne, 50 %), Radu Cristian Nicolae a precizat că echipa care lucrează la proiectul Classique TV este, în mare, cea de la Golden Carpathian European Film & Fair.

Întrebat în primul rând dacă evenimentul său finanţat de CNC, despre care nu se găsesc informaţii, are vreo legătură cu Festivalul de Folclor de la Tulcea sau este o secţiune a acestui festival, Radu Nicolae a reacţionat agresiv: „Veniţi cu nişte informaţii complet eronate despre ce este „Peştişorul de Aur” şi despre cum se desfăşoară „Peştişorul de Aur” şi faceţi nişte afirmaţii calomnioase, ceea ce în Codul Penal se numeşte denunţ calomnios, adică vreţi să spuneţi lucruri neadevărate pentru a crea prejudiciu unei firme. Informaţi-vă, încercaţi să găsiţi şi după aceea să mă sunaţi”.

Discuţia care urmează este asemănătoare celei avute cu Ioan Cărmăzan, membru al CA, şi s-a încheiat cu promisiunea unei plângeri penale. Concluzia însă este că nimeni, nici măcar cei care au dat aceşti bani, nu poate spune când, unde şi dacă are loc Festivalul Peştişorul de Aur.

Filmreporter.ro: Unde aş putea să găsesc aceste informaţii? E mai simplu să mi le spuneţi dvs., pentru că am căutat şi nu am găsit nimic. Deci nu este o secţiune de documentar în cadrul Festivalului de Folclor„Peştişorul de Aur” de la Tulcea?

Radu Nicolae: Vedeţi? Deci ceea ce faceţi dvs. este să aruncaţi cu noroi. Foarte bine, aruncaţi cu noroi, o să arunc şi eu. Păi, dacă veniţi aşa, ca o neprofesionistă, aşa vin şi eu, cine-i Filmreporter? A, urlă presa că e un site care încearcă să facă rău oamenilor, plătiţi de anumiţi regizori. Şi o să mă întrebaţi „Cine a zis?”, „A, nu contează”.

Vreau doar să ştiu când are loc acest festival şi în ce oraş, dacă nu are loc la Tulcea.

Aveţi unde să vă informaţi, există datele şi dacă aţi şti să le căutaţi le-aţi găsi. La revedere.

Am căutat, credeţi-mă…

Înseamnă că nu ştiţi să căutaţi. (telefonul închis)

(Sunat din nou)

…..

Radu Nicolae: Ştiţi că este un act prin care încercaţi să periclitaţi activitatea unei firme şi eu pot să vă acţionez în judecată? De ce nu vă potoliţi dvs.? Pentru că aţi enumerat numai lucruri defăimătoare, numai lucruri rău-voitoare, nu mi-aţi prezentat nimic profesionist ci mi-aţi prezentat numai lucruri trunchiate care sunt departe de adevăr.

Dar nici nu am apucat bine să vă întreb ceva, domnule Nicolae, că mi-aţi şi închis telefonul.

Când dvs. îmi spuneţi că de ce iau bani, că sunt Festivalul de Folclor pentru copii, deja nu avem ce discuta. Nu înţelegeţi că nu avem ce discuta şi faptul că dvs. continuaţi această acţiune de a mă întrerupe din lucrul meu cotidian eu trebuie să depun o plângere pentru că nu mă lăsaţi să lucrez?

Domnule Radu Nicolae, nu credeţi că exageraţi?

Eu vorbesc cu un om care debitează numai minciuni la telefon şi care după aceea, rău-voitor, vrea să-mi defăimeze firma şi activitatea, neştiind care e adevărul şi încercând să prezinte într-o lumină greşită şi eronată activitatea mea.

Eu încerc să obţin informaţii la prima mână, de la cel care organizează acest festival, de la dvs.

Când aţi început cu aceste hărmălăi, cu aceste minciuni referitoare la festivalul meu, în momentul acesta am încheiat discuţia! Vă rog, nu mai sunaţi!

Eu încerc să obţin informaţii…

Va trebui să depun plângere! În momentul în care mă mai sunaţi, eu depun plângere, pentru că nu mă lăsaţi să lucrez, îmi întrerupeţi activitatea.

Nu e în favoarea dvs. să-mi daţi dvs., la prima mână, informaţii?

Ba da, e în favoarea mea, e în favoarea mea, pentru că eu fac un festival care e un festival foarte bun şi care are o mulţime de realizări şi în momentul în care ne vom duce în justiţie eu voi putea demonstra, dvs. nu. La revedere.

„Vorbiţi cu domnul Şerbănescu”

Cine şi cu ce interese girează, aşadar, astfel de proiecte? Regizoarea Elisabeta Bostan, şi ea membră în CA, alături de Eugen Şerbănescu, Ioan Cărmăzan, Florin Paraschiv, Oana Stoenescu, Sorin Botoşeneanu şi George Chiriţă, ne-a trimis scurt, pentru orice fel de răspunsuri legate de festivalurile finanţate, la directorul general al CNC: „Dacă aţi vorbit cu domnul Şerbănescu, ştiţi exact procedura prin care lucrăm şi nu am altceva de comentat. Nu cunosc amănuntele astea şi chiar nu mă interesează. Nu discut al cui fiu şi a cui fiică intră în jocurile astea, pentru că nu mă privesc şi nu le cunosc. Vorbiţi cu domnul Şerbănescu”.

Citiţi şi:

Reacţia organizatorilor Anim’est: „Eugen Şerbănescu ar trebui să fie cercetat penal”

Ioan Cărmăzan: „Consiliul de Administraţie al CNC votează ce vrea, când vrea el”

Şeful firmei de pază de la CNC primeşte bani pentru standuri de film