Festivalul de film documentar românesc Docuart, aflat la cea de-a treia ediție, va avea loc între 1-5 octombrie 2014, la Cinemateca Eforie, și va proiecta câteva dintre cele mai bune documentare recente. Selecția e semnată de criticii de film Anca Grădinariu, Mihai Fulger și Florin Barbu. Unul dintre titluri este Aici Nora Iuga, un documentar regizat de Vlad Rotaru despre efervescenta scriitoare.
Pe lângă cele opt documentare din secțiunea studențească – printre care Dacă 6 ar fi 9 (Ivana Mladenovic) și Vibrația (Germain Kanda) – alte 11 vor rula în secțiunea principală.
Filmele premiate la Docuart Fest 2014 vor pleca prin țară într-un circuit cultural, Caravana Docuart, în primavara lui 2015.
Selecția principală:
1. Afacerea Tănase, regia Ionuț Teianu
Sinopsis: Filmul este reconstituirea celebrei afaceri de spionaj numită de presa franceză „Afacerea Tănase” (Paris, 1982). Personajele principale – disidenţii Virgil Tănase şi Paul Goma, spionul Matei Haiducu – participă la reconstituire prin mărturii actuale sau din epocă, susţinuţi de relatările unui fost director adjunct al serviciului francez de contrainformaţii. Documentarul dezvăluie faţa ascunsă a României ceauşiste în planul relaţiilor externe, precum şi mijloacele criminale la care Securitatea nu ezita să recurgă pentru reducerea la tăcere a opozanţilor.
2. Aici Nora Iuga, regia Vlad Rotaru
Sinopsis: „Aici Nora Iuga” este un documentar de aproape 75 de minute, realizat în perioada 2008-2014, la București și Berlin, cu și despre scriitoarea și traducătoarea Nora Iuga. O regăsim pe Nora Iuga la București, în apartamentul ei, înconjurată de cărți, într-un fotoliu mare, în fața unei mese pe care se află, pe lângă cărți, o agendă telefonică, foi peste foi cu notițe, fragmente în lucru și o mașină de scris. O surprindem în Berlin, pe străzi, în fața unor bordeluri, povestind cum căuta, în primul an în orașul german, femei frumoase și nu găsea. Filmul intercalează confesiunile Biancăi Burța-Cernat, Corinei Sabău, lui Octavian Soviany și Constantin Abăluță despre Nora Iuga, printre propriile ei mărturisiri.
3. Al doilea joc, regia Corneliu Porumboiu
Sinopsis: Filmul prezintă un meci de fotbal dintre Steaua si Dinamo, care a avut loc pe 3 Decembrie 1988. Tatăl regizorului a fost atunci arbitrul meciului. După 25 de ani, cei doi urmăresc partida de pe o caseta VHS.
4. București, unde ești?, regia Vlad Petri
La 23 de ani de la Revoluţie, oamenii s-au întors în stradă, recucerind spaţiul public. Vlad Petri le urmăreşte poveştile pentru un an, de la primele zile ale protestelor până în zilele Referendumului pentru demiterea preşedintelui. Ce au în comun un fost ofiţer de poliţie, un dresor de câini, fondatorul unui partid politic şi protestatarii anti-guvern? Este un film despre o lume confuză, aflată într-o continuă tranziţie între un trecut comunist şi un viitor incert.
5. Cântece pentru muzeu, Eliza Zdru
Sinopsis: Papu Gherase, papu Giogi, papu Coli și papu Miciu, patru bătrâni cântăreți de muzică polifonică în tradiția de secole a comunității aromânilor fârșeroți, călătoresc pentru a susține concerte și a-și promova primul și singurul lor album, înregistrat împreună cu Grigore Leșe. Pe drum, meditează cu umor la zilele bune de altădată, la prezentul îndoielnic și la moartea din ce în ce mai apropiată. Un road-movie în spațiu și timp, care ne poartă înainte, de la un concert la altul și înapoi, la poveștile trecutului, pe care bătrânii cântăreți îl compară cu un prezent total diferit, un prezent care anunță dispariția tradiției muzicii polifonice odată cu amintirile lor tot mai șterse.
6. Coreea de Nord – nimic de invidiat, regia Adelin Petrișor
Sinopsis: Documentarul prezintă modul în care regimul de la Phenian a ținut să marcheze 100 de ani de la nașterea lui Kim Ir Sen, fondatorul dictaturii nordcoreene: lansarea unei rachete balistice, ample demonstrații populare și o faraonică paradă militară. Reportajul reușește să surprindă crâmpeie de viață din „cea mai închisă” țară din lume și singura dictatură ereditară de pe Planetă.
7. După tăcere, regia Vanina Vignal
După tăcere tratează modul în care efectele dictaturii sunt încă extrem de vii, chiar și după căderea lui Ceaușescu. Un film despre abuzurile statului, despre frică, despre cum se moștenește tăcerea de la o generație la alta. Un film despre spațiul bântuit de fantomele trecutului, fapt ce face viața, în prezent, aproape imposibilă. Trei generații zidite în tăcere. Moștenirea negării, căci nimic nu a revenit la locul sau de drept și nimic nu a fost spus. Uciderea dictatorului nu e destul pentru a ucide dictatura.
8. Experimentul București, regia Tom Wilson
Sinopsis: În 1989, România a suferit o lovitură de stat. Serviciile Secrete ştiau ce urmează şi s-au pregătit. Pentru a ajuta oamenii să dezvolte abilităţi pentru piaţa liberă, au pus la cale un proiect secret de inginerie psihologică bazat pe tehnici inedite. Experimentul Bucureşti este primul expozeu care vorbeşte despre ce s-a întâmplat cu adevărat în 1989. Experimentul București este o ficţiune. Este un documentar lipsit de onestitate în mod intenţionat, făcut pentru o ţară în care istoria adevărată a anilor revoluţiei nu a fost scrisă încă: în cuvintele de încheiere ale filmului, România este o ţară care încă îşi scrie istoria proprie adevărată.
9. În spatele cortinei, regia Bogdan Mustață
Sinopsis: Miza principală a filmului este familiarizarea publicului românesc şi occidental cu imaginea reală, nemascată a comunismului, departe de idealismul promovat de nostalgicii sau promotorii săi actuali.
10. Maria, regia Claudiu Mitcu
Sinopsis: O poveste emoționantă despre ultimele ore din viața unei bătrâne căreia rudele și prietenii îi pregătesc cea din urmă călătorie. Batrâna Maria moare în patul ei. Conform tradiţiei populare, în jurul ei s-au strâns alte femei care îi veghează, cu grijă, ultima suflare, încercând să-i ofere alinare. Vorbesc între ele, amintindu-și povești din trecutul Mariei. „Maria” este o mărturie tulburătoare despre puterea vieţii.
11. The Bed is Broken, regia Raluca Răcean-Gorgos
Sinopsis: Este lui povestea lui Răzvan şi a lui Vasile, doi copii (11 şi 14 ani) din zona Tarniţa, judeţul Suceava, care ajung într-o zonă minieră părăsită, prinși între un teren de joacă violent și un loc de muncă ostil. Ei trebuie să adune zilnic fier vechi pentru a-şi câştiga existenţa.
