Inventarul românilor la Cannes. Din 1946 până la „Loverboy”

EXCLUSIV.

UPDATE. Loverboy-ul lui Cătălin Mitulescu ar fi al 58-lea film românesc care îşi face intrarea în lume pe Coasta de Azur, la Festivalul de la Cannes, cel care poate asigura dintr-un poignée, ca nici un alt eveniment de gen din lume,  celebritate şi recunoaştere.

Povestea României la festivalul inaugurat la un an după cel de-al doilea război mondial a început chiar la prima ediţie, în octombrie 1946, cu o ecranizare după un basm de Carmen Sylva (pseudonimul literar al Reginei Elisabeta a României), Florea Reginei, filmată de Paul Călinescu în vara aceluiaşi an undeva în munţii Ciucaş. Un scurtmetraj de 20 de minute care figura în competiţia principală, dedicată lungmetrajelor. Pentru presa vremii, Cannes-ul nu însemna (încă) mare lucru, de aceea s-a scris puţin despre primele drumuri ale cineaştilor români pe Croazetă, mai ales în anii 50-60.

După o documentare atentă în arhivele Festivalului de la Cannes, Filmreporter.ro alcătuieşte, pentru prima dată, lista completă a peliculelor selecţionate în cei 64 de ani de festival.

Ne ies 58 de filme la numărătoare şi peste 30 de regizori, unii invitaţi de mai multe ori. Campionii selecţiilor la Cannes – am luat în considerare toate secţiunile, inclusiv cele paralele (Semaine de la Critique şi Quinzaine des Réalisateurs) şi Cinefondation – sunt Lucian Pintilie, de şase ori prezent în festival, de cinci ori pentru România şi o dată pentru Iugoslavia, cu Pavilion VI (1979), Cătălin Mitulescu (trei scurtmetraje şi două lungmetraje, plus un Palme d’Or pentru Trafic), Ion Popescu Gopo (trei scurtmetraje şi un lungmetraj, S-a furat o bombă, plus un Palme d’Or pentru Scurtă istorie). Trei filme în diferite secţiuni au avut şi Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu, Cristi Puiu, Ion Bostan.

În ce priveşte premiile, ele sunt deja cunoscute şi documentate: cinci Palme d’Or-uri, dintre care unul singur pentru lungmetraj, Cristian Mungiu cu 432. Celelalte le-au revenit lui Gopo (Scurtă istorie, 1957), Mirel Ilieşiu (Cântecele renaşterii, 1969), Cătălin Mitulescu (Trafic, 2004) şi Marian Crişan (Megatron, 2008). Lor li se adaugă patru premii ale secţiunii Un Certain Regard, dintre care unul inventat special pentru o actriţă româncă, Dorotheea Petre din Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii.

Afacerea Protar a deschis uşile

Puţini ştiu însă că primul lungmetraj selecţionat vreodată în competiţia de la Cannes se numeşte Afacerea Protar, în regia lui Haralambie Boroş, o adaptare după piesa „Ultima oră” a lui Mihail Sebastian. Comedia de moravuri despre burghezia din perioada interbelică venea dintr-o ţară chinuită de regimul comunist, care confiscase şi lumea filmului, iar subiectul intra în graţiile conducătorilor. Filmul avea însă calităţile lui, motiv pentru care a şi fost selecţionat în 1956, anul în care trofeul suprem le-a fost oferit lui Jacques-Yves Cousteau şi Louis Malle pentru Le monde du silence. În acelaşi an, alţi doi români au intrat în cursă, de data aceasta la scurtmetraj: Ion Popescu Gopo cu Marinică şi Ion Bostan cu Nicolae Grigorescu. N-au făcut faţă excelentului Le Ballon Rouge al lui Albert Lamorisse, rămas în istoria cinematografiei ca unul dintre cele mai frumoase scurtmetraje.

Sergiu Nicolaescu a avut şi el parte de o atingere din partea Cannes-ului cu primul său scurtmetraj, Memoria trandafirului, Nicolae Breban şi-a văzut proiectat în competiţie filmul ecranizat după propria carte, Animale bolnave (aka Printre colinele verzi), Malvina Urşianu a figurat în afara competiţiei cu Serata, despre o petrecere din noaptea de 23 august 1944, Savel Ştiopul şi-a prezentat Falansterul, iar Radu Gabrea a fost selecţionat de două ori, înainte de a emigra în Germania: Prea mic pentru un război atât de mare şi Dincolo de nisipuri.

Lista filmelor selecţionate la Cannes din 1946 până în 2011

• 1946 – Floarea Reginei, regia Paul Călinescu (competiţie)
• 1955 – În cântec şi dans, Ion Bostan (competiţie scurtmetraje)
• 1956 – Afacerea Protar, Haralambie Boroş (competiţie)
• – Marinică, regia Ion Popescu Gopo (scurtmetraj)
• – Nicolae Grigorescu, regia Ion Bostan (scurtmetraj)
• 1957 – La Moara cu noroc, regia Victor Iliu (comp.)
• – Scurtă istorie, Ion Popescu Gopo (Palme d’Or pentru scurtmetraj)
• 1958 – Ciulinii Bărăganului, Louis Daquin (competiţie)
• 1959 – Şapte arte, de Ion Popescu Gopo (comp. scurtmetraj)
• 1960 – Telegrame, de Gheorghe Naghi şi Aurel Miheleş (competiţie)
• 1960 – De dragul prinţesei, Ion Popescu Gopo (scurtmetraj)
• 1961 – Darclee, regia Mihai Iacob (competiţie)
• 1962 – S-a furat o bombă, de Ion Popescu Gopo (competiţie lungmetraj)
• – Voroneţ, de Ion Bostan (scurtmetraj)
• 1963 – Codin, de Henri Colpi (premiul pentru scenariu)
• 1964 – Memoria trandafirului, de Sergiu Nicolaescu (scurtmetraj)
• 1965 – Pădurea Spânzuraţilor, de Liviu Ciulei (premiul pentru regie)
• – Anotimpuri, de Savel Stiopul (premiul juriului de tineret)
• 1966 – Răscoala, de Mircea Mureşan (Premiul Opera Prima)
• 1969 – Cântecele renaşterii, regia Mirel Ilieşiu (Palme d’Or scurtmetraj)
• – Permanenţă, de Busuioc Ionescu (Quinzaine des Réalisateurs, scurtmetraj)
• 1970 – Reconstituirea, regia Lucian Pintilie (Quinzaine des Réalisateurs)
• 1971 – Animale bolnave, regia Nicolae Breban (competiţie)
• – Prea mic pentru un război atât de mare, de Radu Gabrea (Quinzaine des Réalisateurs)
• 1973 – Nunta de piatră, de Mircea Veroiu şi Dan Piţa (Semaine de la Critique)
• 1972 – Serata, de Malvina Urşianu (în afara competiţiei)
• 1974 – Dincolo de nisipuri, Radu Gabrea (Quinzaine des Réalisateurs)
• 1976 – Hidalgo, de Ion Truică (scurtmetraj)
• 1982 – O lacrimă de fată, regia Iosif Demian (Un Certain Regard)
• – Falansterul, de Savel Stiopul (Quinzaine des Réalisateurs)
• 1992 – Balanţa, regia Lucian Pintilie (în afara competiţiei)
• 1993 – E pericoloso sporgersi, de Nae Caranfil (Quinzaine des Réalisateurs)
• 1994 – O vară de neuitat, Lucian Pintilie (competiţie)
• 1995 – Senatorul melcilor, de Mircea Daneliuc (competiţie)
• 1996 – Prea târziu, Lucian Pintilie (competiţie)
• 2001 – Marfa şi banii, de Cristi Puiu (Quinzaine des Réalisateurs)
• – Bucureşti – Wien 8:15, Cătălin Mitulescu (Cinefondation)
• 2002 – Occident, de Cristian Mungiu (Quinzaine des Réalisateurs)
• – 17 minute întârziere, Cătălin Mitulescu (Cinefondation)
• 2003 – Niki şi Flo, de Lucian Pintilie (Quinzaine des Réalisateurs)
• 2004 – Trafic, de Cătălin Mitulescu (Palme d’Or scurtmetraj)
• – Călătorie la oraş, de Corneliu Porumboiu (premiul al doilea Cinefondation)
• 2005 – Moartea domnului Lăzărescu, Cristi Puiu (Marele premiu Un Certain Regard)
• 2006 – A fost sau n-a fost?, regia Corneliu Porumboiu (Quinzaine des Réalisateurs, Camera d’Or)
• – Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii, Cătălin Mitulescu (Premiu de interpretare Un Certain Regard pentru Dorotheea Petre)
• – Marilena de la P7, de Cristian Nemescu (Semaine de la Critique, mediumetraj)
• 2007 – 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, Cristian Mungiu (Palme d’Or)
• – California Dreamin’, de Cristian Nemescu (Marele Premiu Un Certain Regard)
• 2008 – Megatron, de Marian Crişan (Palme d’Or scurtmetraj)
• – Boogie, de Radu Muntean (Quinzaine des Réalisateurs)
• – Interior, scară de bloc, regia Ciprian Alexandrescu (Cinefondation)
• 2009 – Poliţist, adjectiv, regia Corneliu Porumboiu (Premiul juriului Un Certain Regard)
• – Amintiri din Epoca de Aur, produs de Cristian Mungiu (Un Certain Regard)
• 2010 – Aurora, de Cristi Puiu (Un Certain Regard)
• – Marţi, după Crăciun, regia Radu Muntean (Un Certain Regard)
• – Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu, de Andrei Ujică (în afara competiţiei)
• – Căutare, de Ionuţ Piţurescu (Quinzaine des Réalisateurs, scurtmetraj)
• Loverboy, Cătălin Mitulescu (Un Certain Regard)

Filmreporter.ro va transmite zilnic de la Cannes, pe toată durata festivalului.
Corespondenţa este susţinută de